Daca maine n-am mai fi…

articol de Marian Costache

Perioadele electorale din ultimii ani in Romania sunt cel mai adesea prilej de disperare. Sa fie chiar atat de tentante afacerile cu Statul, cu Statul asta devalizat, decapitalizat si huiduit?! Nu stim, n-am gustat din paharul asta.

Fara sa fi ales in acest sens, am avut ocazia sa fiu la curent prin intermediul MVcom cu anumite campanii. Cu bani multi sau putini, staff-urile de campanie ale unor candidati aleg sa lucreze cu noi din dorinta de-a iesi din contextul curent. Pe vremuri, prezente prea vizibile in anumite campanii electorale erau de natura sa ne prejudicieze relatiile cu clientii comerciali.

Nu era corect dar inghiteam… Acum toata lumea a-nteles ca suntem echidistanti si ca nu facem diferente. Ar fi mult prea “scump” sa ne manifestam vreo optiune politica. Asta in situatia in care am avea vreuna.

Campania trecuta a fost pentru noi prilej de meditatie.

Nu, nu, in niciun caz datorita profunzimii mesajelor sau elegantei disputelor/dezbaterilor. Nimic din toate astea. Senzatia asta de profunzime si autoevaluare a survenit doar dintr-un lucru marunt. Pur si simplu pentru ca suntem copiati. Da, in campaniile electorale suporturile MVcom sunt copiate. Prost ce-i drept, dar sunt!

Prin urmare daca maine n-am mai fi, tot vom fi lasat ceva in urma!

Suna melodramatic stiu, dar asta e Romania si din pacate asa sunt unii dintre Romani. Dar daca maine n-am mai fi, vom fi lasat in urma niste metode de promovare, care pentru unii sunt in zona de aspirational. Disperarea electorala a unora e atat de mare, incat nu mai conteaza ca incalca brevete de inventie si copiaza grosolan. Isi fac campania, isi imping in fata candidatul si asta e tot ceea ce conteaza. Ce daca o fac prost…

In Romania, adesea o campanie electorala este inca din pacate ceva improvizat si fluid. E o batalie angajata la repezeala, doldora de adrenalina, asa ca la fel ca pe orice front unor oameni nepriceputi li se repartizeaza responsabilitati pentru care n-au nicio pregatire.

Ironia soartei, legat de ce-am spus mai sus s-ar scrie astfel: niciunul dintre “copistii” nostri n-au castigat alegerile. De fapt, nu stim de ce. De ce oameni dispusi sa treaca peste orice, nu castiga. Metaforic vorbind, s-ar putea sa nu fie in puterea noastra. In mod clar insa, nu e suficient sa improvizezi orice tartareata, s-o tarai prin oras si sa pretinzi ca aia e Publicitate Electorala.

Cand vad d-astea, spun un singur lucru: ne mai vedem si peste patru ani!