Mirosul, acum si pe tableta sau smartphone

In urma cu vreo saptamana am aflat ca un profesor de inginerie de la Harvard, dl. David Edwards, a inventat un dispozitiv si a scris o aplicatie de smartphone. Prin intermediul acestora se pot trimite via Internet imagini cu miros asociat. Se pot rula mirosurile in ordinea cronologica a trimiterii, in masura in care e vorba de mai multe mirosuri asociate. Detalii despre aceasta realizare am gasit aici:

LE LABORATOIRE / OPHONE

Tot aici am gasit si niste comentarii oarecum rautacioase pe marginea oportunitatii trimiterii de mirosuri asociate diverselor imagini din anumite momente. Din acest motiv am hotarat sa discut cu cel mai experimentat dintre amicii mei in zona de Mobile, Dan Virtopeanu, Managing Partner, Breeze Mobile, asa ca iata-te, Dane.

M.C.: Ce crezi, oPhone e pe bune si vine la momentul potrivit sau e doar un prototip inutil care va zace multa vreme de-acum incolo prin sertare, fiind doar dovada „incordarii muschilor” unor specialisti utopici, oarecum desprinsi de lume?

D.V.: In primul rand oPhone nu e prima incercare de aplicatie care combina un iPhone cu un dispozitiv care sa emita un anumit miros. Imi amintesc de exemplu de o aplicatie care te trezea in miros de bacon lansata la inceputul primaverii. In al doilea rand telefoanele mobile sunt cele mai bune instrumente pentru a dezvolta solutii de realitate marita – augmented reality parca suna mai bine. Daca pentru vizual avem camera, de ce nu am avea si un dispozitiv auxiliar pentru miros? Raspunsul la intrebarea ta este ca nu e un prototip inutil, e un alt pas in directia augmented reality – mecanismul e cel standard, recunosti o imagine si activezi o actiune, in cazul de fata degaja un miros. Cu momentul potrivit e alta discutie, la nivel global desi ne apropiem de 2 miliarde de smartphone inca nu avem o suta de milioane de utilizatori ai aplicatiilor de augmented reality. Pe scurt, e cam devreme pentru a intra in zona de adoptie de masa si a genera un business sustenabil.

M.C.: Cred ca ai vazut, in oSnap expeditorul combina niste mirosuri. In ce proportii si cum, asta n-am inteles inca. Poate ca doar dupa bunul sau plac. Crezi ca modul asta de lucru e in stare sa faca aplicatia nefolositoare sau nerelevanta, pe motiv ca nu poate acoperi un spectru foarte larg sau ca optiunile devin ultra subiective?

D.V.: Eu vad o excelenta aplicare a acestui concept in vanzarile online de parfumuri si deodorante. Daca s-ar reusi replicarea cu exactitate a mirosului original aici ar avea succes, la fel cum aplicatiile de augmented reality au fost foarte bine primite la vanzarile online de ochelari – este unul din putinele domenii unde acestea s-au dovedit un succes datorita combinatiei utilitate – vanzare directa. In rest oSnap poate ramane o aplicatie de divertisment. La cat de multe aplicatii nefolositoare dar descarcate pentru amuzament sunt nu vad un impediment in succesul oSnap.

M.C.: Crezi ca oPhone (aparatul aflat la receptor) e prea mare, prea incomod, prea scump?

D.V.: Aparatul il vad asezat langa PC, deci nu mi se pare prea mare sau incomod.E adevarat ca nu poate valorifica ubicuitatea mobilului spre deosebire de aplicatiile augmented reality care folosesc camera telefonului – ceea ce duce la limitari in utilizarea lui. Produsul e scump, dar daca va fi subventionat de un producator de parfumuri nu mai e o problema.

M.C.: Am inteles ca utilizeaza 32 de mirosuri primare. Din cate stiu eu, mirosurile primare in adevaratul sens, prin combinarea carora se pot obtine orice alte mirosuri, ar fi doar 7, respectiv: camfor, mosc floral, mentolat, eteric, intepator si putrid. De ce 32? Doar ca sa fie cat de cat functionala aplicatia, fara sa-i bage pe oameni in concentratii/procente/note dominante?

dan virtopeanu

foto: http://www.mariancazacu.ro

D.V.: Nu ma pricep la mirosuri asa bine ca tine, prin urmare incerc o ipoteza, nu un raspuns. Inventatorul e inginer si ca orice inginer a studiat matematica. 32 este 2 la puterea 5 si permite tot felul de combinatii de grupe din 2 mirosuri primare. Cred ca asa a reusit sa genereze mai usor un algoritm care produce o variatate foarte mare de mirosuri finale

M.C.: La noi piata de Mobile pe unde mai e? Apropo, ce-ati mai facut interesant in ultima vreme la capitolul aplicatii? Are cu-adevarat viitor treaba asta cu aplicatiile?

D.V.: Piata de mobile a fost influentata direct de cresterea adoptiei telefoanelor inteligente si, mai ales, a internetului pe mobil. Ca numar de utilizatori a depasit deja internetul fix (sunt 12 milioane numarate de ANCOM, peste 50% din populatie masurata de INS). Asta inseamna ca pe langa traditionalul SMS care nu va disparea, fac o paranteza necesara- SMS va ramane inca mult timp regele promotiilor si al campaniilor mobile CRM, brandurile au migrat spre display & search mobil. Zona de content adaptat pentru dispozitive mobile inca sufera din pacate, dar e un fenomen global, nu o problema specific noua. Cea mai recenta lansare despre care pot vorbi a fost BlitzApp, aplicatia destinata calatorilor de la metrou cu multe functionalitati, dintre care cred ca pe tine te intereseaza cel mai mult posibilitatea de a trimite anunturi de pe telefon direct pe ecranele Blitz TV din statiile de metrou.

Aplicatiile mobile au viitor in mod cert, mai ales ca acum sunt 2 tendinte majore in publicitate: content marketing si programmatic buying. Aplicatille se muleaza foarte bine pe ceea ce inseamna content marketing, iar piata locala duce lipsa de aplicatii utile, care sa rezolve probleme. In contextul in care disponibilitatea pentru a plati instalarea/folosirea unei aplicatii mobile inca este scazuta, brandurile pot profita din plin. Acum suntem in plin val Facebook si aplicatii asociate in conditiile in care doua treimi din romanii care acceseaza aceasta retea sociala folosesc dispozitive mobile care nu pot rula aceste aplicatii. Trecerea la aplicatii mobile devine un pas natural.

M.C.: Pentru ce brand ai vedea utilizat cu succes sistemul oSnap-oPhone? Si binenteles pentru cati bani? Stiu ca pare o fabulatie in acest moment, dar asa cum cunosti tu piata, ajuta-ma c-o simulare.

D.V.: As vedea 2 categorii de branduri, dar nu mi se pare fezabil in Romania din motive de dimensiune de piata. Ca sa functioneze brandul ar trebui sa subventioneze oPhone, ceea ce ar fi un efort considerabil. Chiar si la un pret negociat investitia in 100000 de dispozitive inseamna multe milioane, ceea ce nu e suportat de piata locala. Afara (adica SUA) as vedea Pizza Hut – desi produsele lor se bazeaza pe gust, se pot juca cu mirosuri de diferite pizza aburinde. Iar acest brand a facut pionierat in digital (au fost primii care au introdus comanda online, primii care au lansat aplicatie mobila) deci ar fi deschis spre o astfel de campanie. In cealalta categorie de branduri ar intra producatorii de parfumuri. Mirosi si comanzi pe loc produsul – campanie de marketing direct. Nu m-ar surprinde sa vad un brand care sa foloseasca acest sistem mai ales ca pe langa efectul de noutate absoluta la client ar beneficia si de o expunere media gratuita foarte mare.

M.C.: In incheiere, revenind la business-ul vostru si la felul in care creste Mobile-ul in Romania, te numeri printre optimisti sau vrei sa fii ceva mai rezervat in privinta viitorului?

D.V.: Daca nu eram optimist nu lansam Breeze Mobile impreuna cu partenerii mei in toamna lui 2012. Optimismul meu este unul pragmatic, fara asteptari spectaculoase in urmatorii 2 ani. Mobile-ul va creste inevitabil in Romania, procesul de adaptare al brandurilor la acest domeniu cere insa timp, la fel cum a fost si in cazul online.

1 răspuns »