Ana Adi: „Pandemia reprezinta o ora de aur pentru comunicatori”

Profesor de Relatii Publice. Consultant. Speaker. Moderator. Cercetator. Acopera teme care includ: storytelling si digital storytelling, corporate activism, protest PR, femei in PR, masurare si evaluare in PR, CSR/voluntariat corporate. In trecut Ana Adi a acoperit teme si categorii precum: strategie si masurare in social media, employer branding, comunicare politica, olimpiade/ evenimente mari. Stabilita in Berlin, Ana a lansat o noua carte, intitulata „Women in PR”, motiv serios pentru a-i adresa o serie de intrebari legate despre cele mai importante aspecte care au rezultat in urma cercetarii, dar si despre cariera ei profesionala din ultimii ani, pandemie si ce inseamna sa fii om de comunicare in acest moment pe piata internationala de PR.

interviu de Romanita Oprea

ana adi

Ce sfaturi ai da unui tanar PRist in acest moment?

Cercetarea si claritatea (in gandire si exprimare) sunt cele mai puternice atuuri ale unui comunicator. Amandoua necesita gandire critica, responsabilitate asumata o mentalitate conform careia fiecare scadere e o lectie si o oportunitate de crestere. Amandoua necesita practica, multa practica si mult citit. Asa ca sfaturile mele sunt: invatati metode de cercetare, aplicati-le zilnic, cititi mult si scrieti des.

Ce te-a determinat sa faci trecerea de la profesia de comunicator intr-o agentie /companie la cea de profesor universitar & scriitor & lector?

Nu cred ca e o trecere de la una la alta. Am ramas cumva in amandoua din convingerea ca una fara alta nu pot progresa. Completarea studiilor doctorale mi-a deschis calea pentru zona academica, o zona de altfel unde ma simteam “acasa” de mult. O cariera academica necesita cercetare si deci scris si publicat, insa scrisul si publicatul au mai multa noima cand ajuta pe altii, in cazul de fata oameni de comunicare (profesionisti sau in formare) – fie dandu-le instrumente, fie dandu-le de gandit. Ori asta nu se poate face fara a intelege profesia in contextul ei. Eu ma percep mai degraba ca cercetator si comunicator, competentele mele fiind de folos atat la fel de mult in “industrie” cat si in “academie”.

Cat de mult te-a impactat aceasta pandemie? 

Inca dinainte de pandemie lucram mult in alte locuri in afara de birou asa ca nu am perceput o mare schimbare a ritmului de lucru. Cum era de asteptat, multe s-au mutat online.

720x100 Magazin online la pret promotional pentru producatorii din Romania 3

Cat de mult crezi ca este si va fi influentata industria de comunicare mondiala de pandemie?

Pandemia reprezinta o ora de aur pentru comunicatori, o adevarata oportunitate in care necesitatea comunicarii sa fie recunoscuta la fel cum e o oportunitate de gandire si constientizare pentru organizatii de orice fel a importantei publicurilor interne. La fel, pandemia ofera o oportunitate a integrarii elementelor de responsabilitate sociala si nu numai in strategia de business, spre deosebire de pre-pandemie cand CSR-ul si sustenabilitatea erau optionale si voluntare. Mai mult, pentru departamentele si agentiile de comunicare de orice tip ale caror servicii au fost foarte solicitate in aceasta perioada, sper ca a fost scoasa in evidenta si necesitatea ingrijirii mintale (mental health and wellheing) – personale si a colegilor.

Din pozitia de cadru didactic ce iti propui in acest moment?

Sa imi sustin studentii si colegii in dezvoltarea lor profesionala si personala punandu-i in contact sau punandu-le la dispozitie resurse care sa ii inspire si sa le dea energie. Consider ca educatia trebuie sa contribuie la cunoastere. Prin urmare, proiectele de cercetare in care ma implic isi propun sa aduca academia si industria la un loc facilitand invatarea, dar si cautarea de solutii pentru dezvoltarea profesiei. De asta eu sustin proiectele deschise, international si elemente de distributie gratuita ca si alte scoli si tari sa beneficieze de ele.

Din punctul tau de vedere, care ar trebui sa fie cele mai importante calitati ale unui bun comunicator?

Pentru mine importante sunt puterea de analiza/gandirea critica si empatia – una din ele cere intelegerea situatiei si cealalta presupune intelegerea unui alt punct de vedere. Participantii PR2025, un studiu pe care l-am completat anul trecut au cazut de acord doar asupra “curiozitatii” (53% din 36 de participanti). Alte calitati asupra carora participantii aproape au cazut de acord sunt integritatea, adaptabilitatea si flexibilitatea. Tot studiul poate fi citit aici: https://www.quadriga-university.com/sites/default/files/document/2019-06/PR2025_Adi.pdf

107041319_10157639024748528_4625795466251512181_o

Tocmai ai lansat cartea „Women in PR”. Spune-mi te rog mai multe despre idea din spatele acestei carti.

Cartea Women in PR (https://www.quadriga-university.com/sites/default/files/document/2020-06/Women-in-PR_Adi-Ayme-Yahil_Quadriga-University_0.pdf)  continua seria de proiecte colaborative, internationale si cu diseminare gratuita incepute la Quadriga University (vezi cartea despre activismul in corporatii sau studiul PR2025) si in mod direct continua (dar in alta forma) discutiile si temele abordate in podcastul cu acelasi nume (https://soundcloud.com/user-654979149).

La momentul actual, in general in lume, numarul femeilor ce lucreaza in relatii publice il depaseste pe cel al barbatilor (cu mult – raportul e undeva la 70% femei, 30% barbati – acolo unde sunt date; in Romania raportul e undeva de 90% femei la 10% barbati), acelasi lucru fiind valabil si cand ne uitam la numarul de studenti. Pozitiile de conducere in comunicare insa sunt ocupate de barbati fie ca e vorba de conducere de departamente sau bord-uri de directori. Numarul mare de femei ce lucreaza in PR influenteaza perceptia profesiei ca fiind “pentru femei” ori asta duce printre altele la o reducere a salariilor, o reducere a importantei sociale percepute a profesiei,  la reducere a importantei compentelor si calitatilor necesare pentru a face acesta profesie si la evitarea ei de catre barbati (vezi spre exemplu argumentul similar facut de Alice Eagly in interviul ei cu Shankar Vedantem pentru Hidden Brain – https://www.npr.org/transcripts/653339162). Mai mult, modelele de gen feminin lipsesc din istoria profesiei – „parintii fondatori“ ai PR-ului sunt barbati. Acolo unde femeile apar in istorie (vezi sufragetele spre exemplu), sunt in mare prezentate ca “troublemakers” (datatoare de batai de cap, certarete, activiste sau extremiste).

Cartea asadar contine articole, rezumate de cercetare si opinii scrise de oameni de comunicare (din firme, agentii, universitati) discutand efectele feminizarii profesiei (adica a numarului mare de femei in PR si a asocierii profesiei cu una pentru femei), diferentele de gen si influenta lor la salariu, promovare in cariera, echilibru personal si professional, importanta culturii ca element diferentiator in comunicare si efectele lipsei acestei intelegeri. E o aducere la zi, o incursiune in cercetari la nivel national, dar mai ales o invitatie pentru altii sa umple golurile pe care cartea nu le acopera cu propriile proiecte de cercetare, analize si opinii.

Care sunt cele mai importante idei rezultate in urma redactarii ei (top 5)?

Eu recomand citirea intregii carti, fiecare capitol avand cate o lectie importanta. Sunt capitole bazate pe cercetari recente, cele mai multe dintre ele parte a studiilor doctorale intreprise de practicieni (vorbind de sexism, ageism – vezi capitolul Amelei Reigstad, bunastare mintala – vezi capitolul Amandei Holdworth). Sunt si capitole ce reflecta statutul profesiei in anumite tari (precum Argentina, SUA, Canada, Turcia) ce discuta si arata cat de comune sunt problemele ce rezulta din perceptia unei profesii ca fiind feminizate. Apoi sunt capitolele ce discuta mosteniri de cercetare (vezi capitolul lui Melike Aktas depre folosirea categoriei de gen in studiile academice de PR fara alta reflective sau despre meritocratie si noul feminism in agentiile de comunicare asa cum le vede Liz Yeomans). Si apoi sunt cele cu sfaturi sau intrebari de la practicieni pentru practicieni – intrebarile legate de viitorul PR-ului post-COVID-19 puse de Mike Klein sau lectiile legate de empatie ale Amadei Coleman.

11150480_10206929690426499_5558687326313059705_n

Cum ti-ai ales colaboratorii?

Am folosit un mix de invitatii directe si anunt public (call for papers), folosind grupuri de discutie, hastag-uri si asociatii profesionale pentru diseminare. Tot procesul (de la anuntul initial pana la publicare) a durat cam 6 luni – repede in comparatie cu orice proiect academic. In procesul editorial, Edna Ayme-Yahil (co-editoarea cartii) si cu mine am pus accentul pe acuratetea datelor si surselor si pe puterea argumentului prezentat.

Au existat anumite rezultate care te-au surprins si de ce?

M-a bucurat foarte mult si apreciez sustinerea primita de la colaboratori. Am produs cartea chiar in perioada de varf a pandemiei, o perioada dificila pentru toti. Cat despre continut, temele discutate fac parte din cursurile pe care le predau la Quadriga University of Applied Sciences, deci cunoscute mie. M-a bucurat sa vad ca numarul de proiecte de cercetare, fie la nivel national, fie la nivel de meta-analiza se extinde. De asemenea, m-a bucurat ca am reusit sa atragem practicieni ce au intrat in zona academica.

banner2 v2b

Ce iti propui cu aceasta carte?

Sa contribui la cunoastere si sa ii incurajez pe altii sa adauge la ceea ce noi am scris. Cercetarea e un proces continuu si o singura carte nu poate raspunde tuturor intrebarilor. Dar e un pas spre mai mult. Distribuind gratuit cartea, speram ca aceste discutii sa poata fi accesate (macar la nivel de introducere) in scoli si tari unde accesul la asemenea resurse e dificil (fie ca e vorba de resurse financiare sau de alta natura) si sa inspire alte cercetari si proiecte.

Ce inseamna pentru tine inspiratia si de unde vine, in cazul tau?

La Quadriga University of Applied Sciences predam practicienilor ori programul lor de studii merge in paralel cu toate celelate atributii si responsabilitati profesionale si nu numai. Asta ma inspira. Problemele lor profesionale si analizele lor sunt cele ce imi ghideaza si mie proiectele de cercetare. Temele pe care le abordeaza in tezele lor de masterat (desi inspirate in parte de ceea ce predau) ma inspira. Women in PR (https://www.quadriga-university.com/en/research/profession-research/communication/women-pr) s-a cristalizat asa ca proiect  (mai intai podcastul si apoi cartea) – in discutiile de la clasa si prin teza lui Jenifer Boughey. Si cartea despre activismul in corporatii a aparut la fel – dupa discutiile de la clasa legate de activism in PR si noile tendinte in CSR (free download aici: https://www.quadriga-university.com/sites/default/files/document/2019-09/Quadriga-Reader_Corporate%20Activism_Ana%20Adi.pdf).