Bucharest Fashion Film Festival: Fashion, film, branding sau ce mai face relația haină – om – societate astăzi

Între 23-26 septembrie a avut loc la București  a 5-a ediție a BFFF – Bucharest Fashion Film Festival , un eveniment dedicat filmului de fashion dar care a inclus și numeroase evenimente (expoziții, dezbateri și altele) pe cât de interesante pe atât de mult „food for thought” legat de aceste subiecte (fashion, comunicare, creativitate, advertising) și multe corolare ale lor (etică, sustenabilitate, aparențe, identitate, strategii de branding). Care într-un fel sau altul ne influențează viața tuturor. A fost un festival în care au avut ce savura deopotrivă cei din industrie (creativii și oamenii de marketing din fashion, film și advertising), pasionații de modă și stil dar și publicul larg.

Chiar dacă nu ați apucat să participați la proiecțiile și evenimentele propuse în cele 4 zile de festival, în discuția de mai jos cu cele două co-organizatoare ale BFFF (Mădălina Cozmeanu – om cu background de comunicare, studii culturale și industrii creative și cinefilă pasionată, și Ioana Diaconu – interesată de tot ce înseamnă producția de film și audiențele de nișă) veți găsi numeroase motive pentru a urmări acest festival în viitor, dar și destule insight-uri legate de teme precum evoluția și mesajele industriei de fashion în context pandemic, modul în care ne raportăm la modă și advertising, transparența și echitatea în fashion și branding, autenticitate și trenduri, creativitatea ca artă și instrument de marketing, educație estetică vs. entertainment și altele.

un interviu de Cristina Enescu Aky

Mădălina Cozeanu și Ioana Diaconu, co-organizatoarele BFFF

De ce un festival despre fashion, film și advertising la București? Cărui public vă adresați?

Mădălina Cozmeanu: Ne adresăm unui public interesat de digital, self-actualization și cu o aplecare către estetică, fie că e vorba de creativi din fashion, film și advertising sau de publicul larg. Filmele de modă care se regăsesc în competiția internațională sunt un teren foarte fertil în termeni de educație vizuală dar și de strategie de brand. Ele au capacitatea de a crea empatie și de a transmite valorile unui brand într-un mod mai subtil decât advertising-ul clasic, dar mai convingător – mai ales pentru generația Z, mai receptivă la valorile brandului și care nu mai reacționează la slogane de tip imperativ necesar și îndemnuri directe de a cumpăra.

Sunt foarte multe de învățat, de adoptat și de adaptat pe piața locală când vine vorba de branded content. Dincolo de refresh-ul vizual pe care îl aduc aceste filme, ar putea împrumuta lucruri din ele și alte industrii, nu doar cea a modei. Încercăm,  în sensul ăsta, să stimulăm producția locală, atât prin evenimente care să educe și să deschidă perspective, cât și prin evenimente de networking. 

De ce ați ales „Transparență” ca temă a celei de cincea ediții?

Ioana Diaconu: Ultimul an a tras un semnal de alarmă asupra mai multor lucruri care erau în neregulă cu ritmul nostru. Multe industrii au fost afectate de asta, observându-se o nevoie de a ne întoarce spre comunitate, spre a fi mai vulnerabili și deschiși unii cu alții și a nu mai ține atât de mult la aparențe, în contextul unei empatii crescute. În modă, acest lucru s-a tradus printr-o transparență mai mare la nivel de comunicare, la tendința de a aduce mai mult în față echipele și oamenii din spatele brandurilor, nu doar designerul (care era până acum singurul în lumina reflectoarelor).

Mădălina Cozmeanu: Sigur că a fost doar un început și industria modei are nevoie de mult mai multe eforturi în privința asta: transparență în ce privește ciclul de producție, furnizorii, și etica muncii, modul în care se respectă sau nu drepturile celor care lucrează în fabrici, transparență în ce privește sănătatea mintală și presiunile pe care le resimt oamenii activi în această industrie. E o temă pe care am adoptat-o și suntem în asentimentul celor de mai sus, însă am privit-o dintr-o perspectivă critică, chestionând totuși și presupusa transparență împachetată în declarații de autenticitate, marcate pe social media cu #notsponsored sau greenwashing.

A fost însă o investigație colectivă, la care au participat și artiștii din expoziția Based on a True Story (care mai poate fi văzută la Muzeul Național de Artă Contemporană până pe 14 noiembrie), criticii de film și scenografii (care au discutat despre văl în film, ca obiect care ascunde și revelează în același timp) și publicul, care sperăm că în urma filmelor vizionate a plecat acasă cu noi întrebări legate de transparență și autenticitate.

Cum vedeți relația fashion – advertising & marketing, și cum s-a reflectat ea în BFFF?

Mădălina Cozmeanu: BFFF a abordat relația dintre fashion și advertising doar în secțiunea competițională, care a prezentat o selecție de fashion films. Așadar a fost un mic segment din ceea ce înseamnă această relație, cel de branded content în zona video. Elementul esențial e aici colaborarea dintre branduri și artiști, și încrederea care li se acordă acestora, lucru pe care ne-am dori să îl vedem mai des și pe plan local.

Cum s-au reflectat în festival teme fierbinți adiacente fashion-ului contemporan precum sustenabilitate, consumerism, entertainment, identitate și altele?

Ioana Diaconu: Încercăm să strecurăm în fiecare an idei despre sustenabilitate și consumerism prin documentarele pe care le proiectăm, prin lucrările artiștilor pe care îi implicăm în festival, prin discuții cu designeri locali și alți actori din industria modei. N-am făcut însă niciodată o ediție dedicată subiectului, însă ideea asta prinde din ce în ce mai multe greutate în planurile noastre de viitor. E o idee destul de plauzibilă în măsura în care reușim să găsim o metodă de a comunica foarte bine astfel de subiecte, care – deși sunt stringente în momentul ăsta- nu au încă o priză foarte mare la public. Din motive care țin de strategia de dezvoltare a festivalului, trebuie să păstrăm un echilibru între entertainment, educație estetică și abordarea unor probleme sociale.   

În anul pandemic 2021 (era lucratului remote și al hainelor „de casă”), ce este și ce nu mai este moda, și care sunt tendințele în atitudinea publicului larg față de ea?

Mădălina Cozmeanu: Deja de câțiva ani buni moda a migrat către stradă, direcția nu mai e dată unilateral de către marile case de modă. Un indicator bun e multitudinea de branduri de streetwear apărute recent. Sigur că există în continuare trenduri, însă nu cred că mai există același raport de putere. Dacă ne gândim că practic nu ne putem sustrage modei, indiferent cât de neinteresați de ea suntem (pentru că atunci când ne cumpărăm haine, le achiziționăm invariabil de la branduri care urmează anumite trenduri, inclusiv cel de fast fashion), as zice că moda nu o să moară niciodată atâta timp cât societatea ne dictează să apărem îmbrăcați în public.

Pentru că viața publică s-a redus considerabil în pandemie, evident că brandurile s-au adaptat, așa că multe dintre ele s-au transformat temporar în branduri de loungewear. Poate în pandemie consumatorii au avut timp să se gândească mai mult la ce îi face fericiți și au început să cumpere mai puțin obsesiv, mai cu discernământ. Și ăsta nu poate fi decât un lucru bun, judecând după ce cantități de haine ajung să fie deversate în gropi de gunoi. 

Cum a arătat programul festivalului și ce highlight-uri au fost?

Ioana Diaconu: Programul ediției acesteia a inclus o expoziție în care 7 artiști au chestionat relația dintre autenticitate și modă, o competiție internațională de fashion films (în cadrul căreia am acordat 4 premii), o selecție de documentare, una de scurtmetraje curatoriată de NOWNESS (canal video digital lansat în 2010 ca brand al LVMH Moët Hennessy Louis Vuitton) despre semnificațiile socio-culturale ale hainelor, o selecție de filme cult și clasice care explorează rolul costumului în film, în asigurarea coerenței și mai ales în construcția personajelor, și BFFF Insights, un eveniment pentru industrie. E greu de zis care au fost highlight-urile în general. Putem doar spune că secțiunea Dressing The Cinema, cea de lungmetraje de ficțiune ne e foarte dragă și că BFFF Insights, noutatea acestei ediții, a fost și revelația anului acestuia.

Ce și-a propus secțiunea BFFF Insights și cui s-a adresat?

Ioana Diaconu: BFFF Insights e un eveniment satelit al festivalului care și-a propus să conecteze tinerele talente (regizori, operatori, fotografi și stiliști) cu potențiali angajatori, adică oameni cu putere de decizie din agenții de publicitate, case de producție, brand managers, etc.

Ideea a plecat de la insight-ul că piața locală de advertising e destul de opacă și dificil de navigat pentru noua generație. Așa că am organizat un eveniment în care 13 creativi din ariile menționate mai sus și-au prezentat portofoliile în fața publicului descris mai sus, portofolii care au fost jurizate de creativi cu experiență (Alina Gavrilă Borțun, Marius Erhan, Marian Pălie, Domnica Mărgescu, Radu Voinea) și care, prin alegerile lor, au confirmat talentul acestor tineri care ar putea să aducă un suflu nou advertisingului românesc. Încercăm să creăm o comunitate și o platformă de lansare pentru acești tineri, și există deja câteva idei de proiecte rezultate în urma evenimentului.

Ce credeți că va câștiga publicul BFFF, atât cei din industria de fashion cât și publicul general? (in terms of creativitate, open mindedness poate, food for thought despre sustenabilitate etc?)

Ioana Diaconu: La nivelul oamenilor care activează în cele 3 industrii pe care le vizează festivalul, cred că există deja multe idei de colaborări și proiecte noi. Pentru publicul larg, sperăm că documentarele au fost cel puțin un punct de plecare pentru căutări mai profunde despre fotografi și designeri, sau că au stârnit niște întrebări despre obsesia pentru frumusețe și celebritate.

Sperăm de asemenea că expoziția a creat un spațiu mental în care să chestionăm cu toții sloganele luate de-a gata și imperativul de a cumpăra, dar și pentru a medita asupra propriilor relații cu hainele, pe care le tratăm adesea ca și când ar fi ceva superficial. Ne-ar plăcea ca publicul să fi înțeles mai multe despre semnificațiile vălului, despre ce limitări impune el dar și ce avantaje oferă în Orientul Mijlociu dar și în cultura europeană. Și nu în ultimul rând, sperăm că, pe lângă informațiile și întrebările cu care au plecat, cei care ne-au vizitat sunt mai aproape de a renunța la unele prejudecăți, de a fi mai deschiși – și, desigur, că s-au simțit bine la BFFF.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.