Ovidiu Dinescu (consilier in proprietate industriala): “Sa nu uitam ca daca mai este recunoscut un drept de monopol, acesta este dreptul rezultat din proprietate intelectuala. Singurul.”

Daca lucrati in Marketing si Comunicare, iubiti cu siguranta marcile si prin urmare e aproape imposibil sa nu va fi gandit macar o data sa inregistrati una. Ei bine, se pare ca acest lucru e tot mai dificil, fara ajutor specializat. In acest context i-am adresat cateva intrebari d-lui Ovidiu Dinescu, consilier in proprietate industriala. Dl. Dinescu are o cariera indelungata in domeniul marcilor, deoarece domnia sa a fost Seful Serviciului Marci, la OSIM, din 2010 pana in 2015. In perioada 2012 – 2012 a fost detasat la Alicante, ca expert national, la Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală .

Cariera d-lui Ovidiu Dinescu in cadrul OSIM este, insa, mult mai extinsa (1992 – 2015). Dansul a inceput ca examinator de inventii, apoi la un moment dat a preluat activitatea de Marketing a OSIM, aceasta inainte sa se ocupe de domeniul marcilor. Cu alte cuvinte, perspectiva din care ne-a raspuns la intrebari este una deosebit de ampla.

un interviu de Marian Costache

Ovidiu Dinescu, consilier in proprietate industriala

Recent, legislatia in domeniul marcilor a fost schimbata. Ce consecinte imediate are aceasta pentru cei care solicita protectie de marca?

Relativ recent, in Iulie 2020, a fost modificata legea cu privire la marci, pentru ca regulamentul inca nu a fost adoptat. Ca o consecinta imediata a acestei modificari, a rezultat o lungire a procedurii de inregistrare a marcii. Pana la modificare, chiar legea obliga Oficiul sa dea o rezolutie asupra unei cereri, intr-un termen maxim de 6 luni. Acum, avand in vedere modificarile aduse, este procedura lungita aproape un an de zile, iar daca apar proceduri alternative, opozitie, contestatie, un termen de finalizare chiar nu poate fi precizat.

De ce a fost facuta aceasta modificare?

Modificarea legislativa este rezultatul adoptarii unei noi directive europene. Modificarea legii s-a facut in spiritul acestei directive. Nu pot sa spun si daca s-a facut in litera directivei, pentru ca in legea noastra sunt strecurate unele prevederi, care sunt interpretabile, unele prevederi care lasa o oarecare libertate Oficiului, in a decide o anumita durata a procedurii.

Ca sa va dau un exemplu, a fost separata prin aceasta noua varianta a legii, desi nu exista o obligatie expresa in directiva, a fost separata publicarea pentru inregistrarea observatiilor tertilor, de publicarea pentru depunerea opozitiei. In fapt, aceaasta separatie a celor doua proceduri provoaca o lungire a procedurii de obtinere a deciziei finale, cu privire la o cerere de inregistrare marca.   

Cui foloseste aceasta modificare legislativa?

Legea a trebuit sa fie modificata, pentru ca era o obligatie a tarii, rezultata din implementarea directivei. Daca ne gandim cui foloseste modificarea legislativa in domeniul marcilor, cred ca nimanui.

Asteptam o lege clara, precisa, in favoarea unei rezolutii rapide asupra cererilor de protectie si, din pacate, nici pe departe nu este asa. Chiar nu inteleg de ce publicarea pentru opozitie a fost separata de publicarea pentru observatie, pentru ca directiva spune foarte clar despre opozitie, ca trebuie sa fie o procedura eficienta si rapida. Numai pentru faptul ca publicarea pentru declansarea perioadei de depunere a opozitiilor este mult intarziata, Oficiul a decis ca dupa cele 6 luni, cand se ia o decizie cu privire la cerere, in baza motivelor absolute de refuz, aceasta nu se publica imediat.

Daca o rezolutie apare, sa zicem, in primele zile ale lunii, marca se publica pentru opozitie abia la sfarsitul lunii, odata cu Buletinul Oficial de Proprietate Industriala, Sectiunea Marci. Aceasta conduce la o intarziere uneori de douazeci si ceva de zile, alteori de cateva zile. Cert este ca procedura se lungeste din cauza ambiguitatilor prevederilor legale, in domeniul respectiv.

Pentru ca acum lucrurile sunt mult mai stufoase, OSIM este aproape de oamenii interesati de protectie? Ii ajuta cumva?

Pot sa ma exprim in legatura cu aceasta modificare a legii marcilor, din 2020, pentru ca eram Seful Serviciului Marci, in 2010, cand a fost prima modificare a legii 84/1998. Atunci m-am ocupat direct de implementarea noilor prevederi, stiu foarte bine diferentele intre cele doua, stiu foarte bine cum era inainte, ce argumente ne oferea legea, in promovarea proprietatii industriale.

Sa nu uitam ca aceasta activitate a fost deosebit de intensa, in perioada de preaderare (n.e. – la comunitatea europeana), avand in vedere ca marcile comunitare veneau sa se opuna marcilor nationale, peste noapte. La 1 Ianuarie 2007, sutele de mii de marci comunitare erau purtatoare de drepturi inclusiv pe teritoriul Romaniei, ceea ce le conferea posibilitatea depunerii opozitiilor, la cererile nationale.

#comparatie

Deci stiu bine chestia asta si pot sa fac o comparatie cu ceea ce ofera acum noua lege a marcilor si va spun, cu regret, ca lucrurile nu stau asa cum ar trebui, mai ales pentru cei care doresc sa obtina protectie, pentru marcile proprii, doresc sa inregistreze marci si nu numai (brevete de inventie si design industrial). Acestia nu gasesc, din pacate, in legislatia nationala, cele mai bune solutii pentru obtinerea acestei protectii, un instrument de baza in activitatea economica a unei firme.

Sa nu uitam ca daca mai este recunoscut un drept de monopol, acesta este dreptul rezultat din proprietate intelectuala. Singurul. In aceste conditii, va dati seama ca oricine are asteptari mari, cu privire la prevederile legale, care sa faciliteze obtinerea protectiei pentru o marca. Eh, in momentul in care se va apleca asupra prevederilor legale noi, o sa constate ca lucrurile nu sunt nici clare, nici precise, nici rapide.

Sa zicem ca sunt un mic producator de cosmetice, am o crema noua, pe care vreau sa lansez o marca. Ce ar trebui facut?

Daca doriti sa protejati o marca, trebuie sa-ncepeti de la o cercetare documentara, presupunand ca v-ati hotarat asupra simbolului, pe care doriti sa-l inregistrati ca marca. Simbolul inseamna o denumire, o reprezentare grafica sau o combinatie intre denumire si reprezentarea grafica sau eventual un jingle, etc.. Actuala lege ofera posibilitati extinse, cu privire la simbolul care poate fi protejat ca marca.

Tin sa precizez ca marca in ansamblu reprezinta o comuniune de trei chestiuni importante, fara de care marca nu exista. Este vorba de simbol, de bunurile si serviciile pe care le protejeaza, si este vorba de teritoriul pe care este protejata. Principiul teritorial este inca respectat. Fara aceste trei chestiuni clare, nu putem discuta de o marca.

Presupunand ca este stabilit ceea ce vrem sa inregistram, este stabilit pentru ceea ce vrem sa inregistram (deci lista de bunuri si servicii), si este stabilit si unde vrem sa-nregistram, primul pas este o cercetare documentara, in ideea de a vedea daca nu cumva s-a gandit cineva, inaintea noastra, sa inregistreze ca marca respectivul simbol. Asta pentru faptul ca, odata depusa cererea, lucrurile nu mai pot fi schimbate, iar daca exista ceva anterior inregistrat exista o probabilitate ridicata de a se inregistra o opozitie. Aceasta opozitie poate face ca durata unei rezolutii finale asupra cererii sa nu poata fi precizata ori e important intr-o strategie de afacere sa stii cand te poti folosi de o marca si cand aceasta marca poate sa reprezinte un izvor de drepturi exclusive, opozabile tertilor, in activitatea economica.

#cunostintespecifice

Asta inseamna colaborarea cu persoane din domeniul proprietatii industriale, pentru ca daca cercetarea documentara, ca atare, nu reprezinta o filozofie si poate fi facuta, interpretarea rezultatelor necesita unele cunostinte specifice.

Ca durata, pentru o strategie de utilizare a marcii respective, nu cred ca se poate prefigura un termen exact, tocmai pentru faptul ca lucrurile sunt fluide, din punct de vedere procedura. In felul acesta, o cercetare documentara bine facuta si niste concluzii bine intocmite poate sa ofere o perspectiva de timp mai exacta. Daca marca este suficient de originala si nu se intrevad drepturi anterior inregistrate, atunci se poate merge pe o procedura minimala si intr-un termen de 9-10 luni sa se poata obtine o rezolutie finala, asupra cererii de inregistrare.

Daca lucrurile merg, asa cum de multe ori se-ntampla, adica preluand niste idei anterior inregistrate, atunci cu certitudine procedura va fi mai lunga si este posibil ca investitiile preliminare, facute in marca respectiva, sa se inregistreze doar ca niste costuri, la pierderi, si nu ca niste investitii pentru viitor.   

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.