Eyes Are All Around este proiectul condus de Seian Scorobete din Timișoara. Pe lângă producția completă, mix și master, Seian cântă la chitară, voce, bass, synth-uri și cam tot ce auziți pe producțiile sale. Muzica lui este în zona dintre psychedelic pop, indie rock, influențe electronice și părți instrumentale expansive și uneori ambientale, după cum o spune chiar el. La asta se adaugă linii memorabile și dansante câteodată. Este exclusiv în engleză și se adresează unui public internațional.
Fac constant piese, chiar dacă lansările nu sunt extrem de dese. Dacă aș avea bugete mari pentru clipuri și promovări, probabil că aș publica piese mai rapid puțin.
Seian a scos până acum 5 single-uri și lucrează la un concept de trupă live pentru 2026. Crede că un album bun trebuie să aibă un fir narativ, un concept, de la artwork, la tonuri, producții și versuri. Am stat de vorbă cu el pentru a afla cum navighează un ocean muzical în care se lansează enorm de multă muzică, mai nou și cu AI.
un interviu în exclusivitate pentru WeInvent, din seria #perspective
Cum a pornit proiectul Eyes Are All Around și cu ce gânduri?
Este ceva ce mi-am dorit realizat de mult timp, eu fiind implicat și în alte proiecte și activând ca și producător mi-am tot spus că trebuie să-mi prioritizez ideile și să mă concentrez pe ce gen de muzică vreau să scot. Practic, e o necesitate a părții mele de songwriter și un atașament stilistic care trebuia neapărat să prindă contur.
Zi-ne cât de ușor sau greu mai e în ziua de azi să dai drumul unui proiect muzical. Ce s-a schimbat?
Teoretic e mai simplu ca niciodată. Te poți înregistra și mixa acasă, sau chiar pe telefon. Plătești un distribuitor și ai piesele pe toate platformele de streaming. Promovarea o poți face pe rețelele de socializare, gratis. Toată lumea are acces la unelte profesioniste la prețuri relativ mici. Practic e mai complicat decât sună inițial. E mai multă muzică zilnic urcată (cam 1 milion de piese/zi) și inteligența artificală crește exponențial, zilnic, numărul ăsta de piese.
Așadar trebuie să te adaptezi măcar într-o oarecare măsură. Cu toate astea cred că există un public pentru orice gen și oamenii care iubesc muzica o vor căuta întotdeauna și o vor descoperi în moduri diverse. Descurajarea nu ajută pe nimeni.
Ce fel de muzică propune Eyes are all around, ce vrei să aduci nou pe piață?
Explorez zona dintre psychedelic pop, indie rock, influențe electronice și părți instrumentale expansive și uneori ambientale. Aș spune că muzica mea e introspectivă la bază, dar are linii memorabile și e dansantă câteodată. Proiectul se desfășoară exclusiv în engleză și are ca țintă toate țările. Chiar dacă în România aceste genuri sunt nișate, consider că internațional deja vorbim despre un public vast și pasionat pentru diferite sub-genuri, chiar și unele obscure.
Cum e scena muzicala din Timișoara, ce e bine și ce e rău?
Mă simt relativ detașat emoțional, în sensul în care nu (mai) caut să însemne ceva extraordinar o scenă sau alta. Să te pronunți mai clar ar fi să o compari cu alte orașe din România, așa ar fi logic. Deci mai bine nu. Consider că e firesc cum e, nu e nici mai mult nici mai puțin decât cererea existentă. Nu pot să nu spun că mă bucur dacă se întâmplă ceva fain prin oraș, dar nu văd de ce m-aș lăsa afectat dacă nu.
Cine te inspiră în tot procesul, de unde-ți iei vibe-ul pentru a merge mai departe?
Dacă primesc mesaje de la ascultători sau arăt unor prieteni ceva ce încă nu a ieșit și primesc reacții pozitive. Astea sunt probabil cele mai mari bucurii pe care le pot avea. Asta și dacă piesele sună bine pe toate device-urile pe care le testez.
În rest e pasiunea pentru producție, pentru muzică în general, pe care o am și trebuie să mă țin zilnic de cultivarea ei pentru a nu ieși din formă. Fac constant piese, chiar dacă lansările nu sunt extrem de dese. Dacă aș avea bugete mari pentru clipuri și promovări, probabil că aș publica piese mai rapid puțin.
Cum vezi scena de concerte, industria muzicală în mare din România, care ar fi punctele mișto, care alea mai ciudate?
Există loc de creștere, ceea ce e un lucru bun. Înseamnă că încet-încet se fac chestiile tot mai bine, în legătură cu orice ține de sunet. În rest orice aspect mai puțin fain are din nou mai multă legătură cu cererea publicului (plătitor) și numărul lui.
Zi-ne despre procesul de compoziție și producție, cum se îmbină cele două?
Pentru mine sunt relativ îmbinate, adică dacă încep o piesă deja știu exact cum vreau să sune producția sau care e estetica. În schimb există perioade lungi după compoziția și producția inițială în care mai adaug și schimb elemente. Destul de des apar părți noi după săptămâni sau luni de zile.
M-am obișnuit să termin ideea piesei, practic să am ceva ascultabil și ce reprezintă melodia respectivă în aceeași zi în care o creez. Câteodată încep câteva idei și cea mai bună câștigă atenția pentru restul zilei. Având în vedere că mă ocup și de mixat și masterizat, procesul poate fi puțin mai îndelungat, dar pentru mine merită.
Dar versurile – cu ce gânduri sau mesaje ai vrea să rămână lumea în cap?
Versurile în general sunt mai degrabă înclinate spre o lume a visării, o lume idealizată și feerică, o explorare a conștiinței și a ieșitului din cotidian. Mai rar am subiecte care sunt ancorate extrem de puternic în întâmplări strict reale și dacă apare un subiect, nu rămâne doar acolo. Există o punte între real și imaginar pe care iubesc să o explorez.
Care crezi că sunt ingredientele unui single bun? Dar ale unui album?
Cred că refrenul este în mod evident ceva ce definește un single, cel puțin pentru mine și dacă vorbim de indie pop sau rock, să zicem. În rest mă interesează personal liniile melodice, atmosfera producției, versurile, ritmul, calitatea sunetului. Contează și mesajul și versurile, sigur, dar cred că majoritatea oamenilor sunt focusați pe melodie, pentru că e ușor să apreciezi muzică în limbi necunoscute. Un album bun trebuie să aibă un fir narativ, un concept, în mod ideal. Totul de la artwork, la tonuri, producții și versuri ar fi fain să se îmbine într-o experiență coezivă.
În ce relație ești cu social media, promovarea, streamingul, care e strategia ta?
Aș spune că învăț zilnic chestii noi despre toate astea și mi se pare benefic. E important să cunoști cum se desfășoară și această latură dacă ești independent și vrei să lansezi constant. Altfel, e posibil ca piesele tale să fie pierdute undeva între alte sute de mii, fără să beneficieze potențiali ascultători de ele.
Ai zilnic o șansă să ajungi la oameni noi care nu te cunosc dar au gusturi similare cu tine, deci nu are cum să fie în mod fundamental ceva greșit folosirea uneltelor ăstora pentru un artist de orice fel, doar simți că nu mai ai timp de ce vrei să faci de fapt.
Normal, există probleme, pentru că e clar: platformele de social media sunt gândite extrem de larg, nu sunt optimizate pentru muzicieni și de multe ori noi nu suntem croiți pentru așa ceva. Aș spune că baza strategiei mele este să nu am zile în care nu mă ocup de proiect.
În contextul AI, spre ce crezi că ne îndreptăm?
Cred că încet-încet trebuie implementate niște avertismente, watermarks sau opțiuni „no AI” pe platformele de streaming. Personal, nu-mi doresc recomandate piese făcute de AI dacă eu caut muzică nouă. Mi se pare că nu-și are rostul în context. Mi-aș dori să pot să bifez „just human music”.
Plus, orice stream în plus pentru muzică făcută de AI înseamnă unul în minus pentru un artist, producător, interpret, mixer, recording engineer și așa mai departe. Observ un trend anti-ai music în general, ceea ce mi se pare îmbucurător. Ceea ce mi se pare oarecum revoltător e că unii se emoționează la piese generate, ceea ce e desprins dintr-o distopie gri, tristă. O lume ignorantă la detalii, obsedată de consum. Tind să observ că generațiile foarte tinere cam resping și își dau seama.
Mi-aș dori să se folosească tehnologiile astea mai mult pentru ceva ce ar repara problemele existențiale ale societății, pentru că muzica și arta vizuală deja fac asta de milenii, nu e nevoie de altceva. E infinit de multă muzică.
Nu sunt deloc anti-tehnologie, dar să lansezi 3 albume generate complet și a te plasa cu promovări plătite în ceva top 50 internațional e cel puțin dubios și arată lacunele erei actuale unde streamurile sunt cele mai importante. Cu toate astea cred că lumea chiar gravitează spre real și autentic mai mult și vor o conexiune mai personală și umană cu muzicienii.
Ce mai asculți în ultima perioadă și ai vrea să recomanzi mai departe?
Aștept albumele noi GUM și Melody’s Echo Chamber. Am ascultat destul de mult Magdalena Bay. Am descoperit de curând și mai multă muzică prog-pop din anii 70, mai exact pe Lô Borges și mâ întorc relativ des la Serge Gainsbourg. Am mai ascultat Crumb, Vinyl Williams și Men I Trust relativ mult în ultima perioadă.
Sunt și curatorul unui playlist pe care îl actualizez constant. Las un link pentru interesați: https://open.spotify.com/playlist/4BJtym6yoXGgKOe4U8Ckgx?si=f8d6765910644184
Pe când te vedem live, la ce lucrezi în momentul ăsta și ce planuri ai pentru 2026?
Sper că în curând și live din nou. În prezent lucrez la asamblarea unei formații închegate pentru a interpreta cât mai sincer piesele. Ultima piesă lansată se cheama „You Again” și este o piesă cu un aer mai degrabă pozitiv dar și mistic și fantezist. Urmează o piesă care se numește „Through The Eyes You’ll Find”. Pentru 2026 am plănuite o serie de singles, toate cu videoclipuri și sper că și alte surprize!