Zdob și Zdub au împlinit 30 de ani de activitate și au marcat momentul printr-un super concert la Arenele Romane din București, alături de super invitați, despre care o să povestească mai jos, Roman Iagupov, vocea trupei. Roman ne-a povestit și despre schimbările prin care a trecut formația de-a lungul vremii, în cele trei decenii de muzică, ce planuri au și cum se raportează la generația Z sau inteligența artificială.
Comparativ cu 1994, stilul muzicii noastre s-a schimbat radical. Dar energia și felul de a o transmite au rămas aceleași. Cât timp mai este foc și praf de pușcă în panere, mergem înainte.
De la „Boonika bate toba” până la „Trenulețul”, Zdob și Zdub au scris istorie, au reprezentat Republica Moldova de 3 ori la Eurovision și au dus folclorul balcanic și energia punk pe scenele celor mai mari festivaluri europene, de la Sziget la Roskilde, devenind simbolul unei generații și o punte muzicală între culturi. Cum au reușit Zdubii să rămână relevanți în tot acest timp și care ar fi motto-ul lui Roman? “Să fii original, să nu semeni cu nimeni, să mergi pe drumul tău și să-ți atingi scopul. Creativitatea trebuie să fie pe primul loc”, spune acesta.
un interviu în exclusivitate pentru WeInvent, din seria #perspective
Cum vă simțiți la 30 de ani de Zdob și Zdub? Ce s-a schimbat radical de la început? Și ce a rămas la fel?
În general ne simțim excelent. Deși, personal, uneori mi se mai blochează genunchiul stâng și mă mai înțeapă urechea de la sunetul rock prea puternic. În rest, totul e ok.
Timpul zboară. Parcă ieri cântam cu Red Hot Chili Peppers în Piața Roșie. La sfârșitul anilor ’90 începeam la Moscova. Astăzi nu mai cântă nimeni acolo, iar noi sărbătorim jubileul în două arene, Chișinău și București, și trenulețul nostru merge mai departe.
Comparativ cu 1994, stilul muzicii noastre s-a schimbat radical. Dar energia și felul de a o transmite au rămas aceleași. Cât timp mai este foc și praf de pușcă în panere, mergem înainte.
Ce ați pregătit special pentru concertul ce a avut loc la Arene și pentru turneul aniversar în general? Știu că ați avut niște invitați mișto. Ne poți spune mai multe despre momentele speciale?
Da, la Arene ne-au fost alături prietenii noștri: Irina Rimes, Surorile Osoianu, Vica Mahu și Cuibul, Bunica și Bunelu, Satoshi, Loredana, Frații Advahov…
Am pregătit vizualuri noi pentru ecrane, în foaier am avut fragmente din docu-filmul nostru despre trupă, merch nou și, ca întotdeauna, un set rock cu cele mai bune piese. Nu am putut cânta chiar tot, dar un concert de două ore și jumătate sigur a fost pe placul tuturor.
Cum ai defini stilul Zdob și Zdub, având în vedere că ați trecut prin mai multe epoci? Care a rămas constanta?
Muzica noastră include multe stiluri, de la punk la hip-hop, de la psihedelic la ethno-trance. Poate fi numită un crossover ethno-indie-rock. Constanta a fost mereu energia și sinceritatea cu care o transmitem.
Care ar fi TOP 3 piese preferate din toată cariera de Zdob și Zdub? Hiturile pe care le-ai trimite pe Lună de la voi.
Om cu inima de lemn, Trenulețul, Cucușorii.
Propriile noastre piese sunt greu de evaluat, pentru că le cântăm mereu. Și nu e nevoie să trimitem nimic pe Lună sau în cosmos. Acolo e altă realitate.
Care ar fi momentele marcante pentru voi în cei 30 de ani? Măcar o parte din ele.
Câteva dintre momentele marcante ar fi întâlnirea cu managerul și producătorul nostru, Igor Dînga, care este și muzician în trupa Cuibul, înregistrarea primului album „Hardcore Moldovenesc”, concertul Rage Against The Machine de la DK im. Gorbunova, concertul cu Henry Rollins și cunoașterea familiei Erdenko și a muzicii lăutărești românești (Taraf de Haidouks).
Știu că e multă muzică românească ce vă inspiră, care ar fi totuși artiștii de la noi pe care-i îndrăgiți cel mai mult?
În opinia mea, cea mai tare trupă rock din toată istoria este Phoenix. O combinație unică de folk, polifonie și rock pentru acea vreme. Desigur, mai sunt și alte nume importante: Timpuri Noi, Pasărea Colibri. Dar ca Phoenix nu mai există nimeni.
Enescu este un patrimoniu incredibil. Rapsodiile lui și muzica arhaică a României sunt o realizare a culturii mondiale. Grigore Leșe, Tudor Gheorghe, Maria Tănase, Gică Petrescu. Toate acestea sunt unice.
Cum vedeți voi peisajul autohton pe zona de rock / pop? Dar la nivel internațional? Ce vă place și ce nu?
Există talente și la noi: Alternosfera, Snails, Harmasar, Cosmos în Buzunar. Și la voi, în pop, Irina Rimes. Dar muzica a devenit mai comercială, iar în rock există o criză. Sunt puține săli și cluburi. În afară de generația noastră nu prea știu mulți artiști noi. Îmi place Mădălina Pavăl, am cântat cu ea, Bosquito, Vița de Vie…
La nivel internațional îmi plac Mastodon, Dimmu Borgir, Katatonia, Alice in Chains, Tool, cam toate trupele grunge. Din cele mai noi, All Them Witches, King Gizzard and the Lizard Wizard, Lorna Shore. Asta e de la bateristul nostru, Andrei Cebo.
Care este motto-ul sau crezul tău care crezi că v-a ținut în priză timp de 30 de ani?
Mai puțină vorbă, mai multă treabă. Totul se obține prin muncă.
Să fii original, să nu semeni cu nimeni, să mergi pe drumul tău și să-ți atingi scopul. Creativitatea trebuie să fie pe primul loc.
Ce reacții aveți de la Generația Z, cum răspund tinerii la muzica voastră și ce faceți să-i țineți aproape?
Fiecare generație are muzica ei, iar Generația Z o are pe a ei. Totuși, la concerte vedem mulți tineri care reacționează foarte bine la muzica noastră. Cred că ei simt energia – energia bucuriei și acel impuls pozitiv pe care îl transmitem. Nu încercăm să ne adaptăm forțat, ci rămânem sinceri.
Cum vezi revoluția cu AI? E de bine sau de rău ce se întâmplă cu artificializarea muzicii?
Inteligența artificială este un nou pas al evoluției. Este doar un instrument și, oricum, omul îl controlează. Personal, deocamdată nu o folosesc, prefer old school. Dar nu o vom putea evita. Important este să fie folosită constructiv. Pentru mine, inteligența vie este mult mai plăcută.
Mai pregătiți ceva pentru Eurovision? Și pe unde mai cântați, pe afară, ce țări ați vrea să mai bifați?
Cred că ne-am făcut datoria la Eurovision. Am participat de trei ori: 2005 la Kiev, 2011 la Düsseldorf, 2022 la Torino. Avem un nou album pe drum, asta va fi prioritatea în 2026. Fanii din România, America și Europa ne așteaptă.
Toate cele bune.
Hey ho, let’s go!