Consultant strategic Foresight și fondator al Future Station, o agenție de consultanță strategică, care ajută organizațiile să înțeleagă schimbările, să identifice noi tendințe, să stimuleze inovația și să se pregătească pentru viitor. Pe lângă munca de consultant, Diana Stafie întreprinde diverse proiecte de cercetare și face parte din diferite grupuri de reflecție pe teme de viitor și transformare. Speaker la Unfinished 2022 am vrut sa aflam mai multe despre ce reprezinta si cum functioneaza Foresight, precum si leadership, pozitionare de inovatori, rolul strategiei si multe alte aspecte interesante.

un interviu de  Romanita Oprea, din seria #reinventyourself #reinventyourbusiness

Conduci companiile in procesele lor de planificare strategica bazate pe scenarii sau contribui la imbunatatirea competentelor echipelor pentru realitatile viitoare. Poti sa ne explici mai bine cum reusesti acest lucru?

Aria mea de activitatea se invarte in jurul conceptului de Foresight, un proces sistematic si participativ de colectare a informatiilor despre un anume domeniu cu scopul de a construi si planifica o viziune pe termen mediu si lung despre viitor. Acum, Foresight nu este insa nici profetie, nici predictie, iar eu, ca specialist in domeniu, nu detin un glob de cristal magic in care sa citesc viitorul. Insa, am la dispozitie instrumentele specifice Foresight cu ajutorul carora pot vizualiza posibile viitoruri. Aici folosesc termenul la plural deoarece viitorul nu este unul predeterminat sau unic, ci mai degraba unul ce poate lua diverse forme.

Deci viitorul trebuie sa fie mai degraba explorat decat stabilit. Si de aceea analizez tendintele si depistez semnalele care imi indica anumite trenduri intr-un domeniu dat si, pe baza lor, creionez mai multe scenarii posibile pentru viitor. Si impreuna cu reprezentatii organizatiilor, in cadrul unui proces musai participativ, creionam strategii prin care companiile se pot pregati pentru fiecare dintre scenariile de viitor dezvoltate. Totodata, incurajez liderii si managerii de business sa fie mereu receptivi la semnalele de schimbare si sa ia din timp in considerare evenimentele ce pot parea doar posibilitati indepartate, punandu-si mereu intrebarea “Ce s-ar intampla daca?”, deschizandu-si astfel gandirea si fiind cu un pas inaintea pietei. 

Cum a luat nastere Future Station? Ce ti-ai propus la inceput?

Inainte de a pune bazele Future Station, am lucrat in Olanda in cadrul unei corporatii. Urma sa nasc, astfel ca am revenit in tara – ziceam eu temporar la vremea aceea, insa ulterior am inceput colaborarea cu o companie locala antreprenoriala. Implicata fiind intr-un proces de atragere finantare externa, am identificat o nevoie de a identifica si intelege tendintele relevante, de a le incorpora in strategiile viitoare si in modelarile financiare aferente. Si astfel am inceput sa invat mai multe despre cum putem folosi disciplina, instrumentarul si mai ales mindset-ul de foresight.

Sunt alumna Institutului de viitor din SUA si al celui din Danemarca, al universitatii Houston din SUA, dar si a unui program sustinut de Comisia Europeana si desfasurat timp de 6 luni in Suedia. A fost o perioada intensa de studiu, urmaream toate cursurile sau sesiunile participative ce aveau loc in Europa, dar si in State si calatoream pentru a invata, dar si pentru a cunoaste cati mai multi membri ai comunitatii de foresight si cat mai multi profesioniti pasionati de studiul viitorului.

Ai spune ca voi ati facut popular conceptul de Foresight in Romania sau nu? Explica.

Daca nu l-am facut noi, atunci sigur am avut o mare contributie. Ne laudam cu multe proiecte de Foresight cu diferite corporatii – acestea fiind majoritare, dar si cu unele ONG-uri sau institutii publice. Important de mentionat ca exista Institutul de Foresight (https://www.prospectiva.ro/) care desfasoara proiecte de foresight dinaintea noastra, insa cu focus pe institutii publice. 

Cum reactioneaza / cat de deschisi sunt clientii fata de Foresight?

As zice ca exista din ce in ce mai mult interes, insa este si o nevoie continuua de un efort explicativ, asta deoarece Romania nu are neaparat un exercitiu solid al gandirii pe termen lun. Dar da, putem afirma faptul ca organizatiile se raporteaza diferit la incertitudine, fiind mai dornice sa inteleaga tendinte, semnale de schimbare si sa dezvolte o cultura interna de gandire in alternative – asta in special dupa anii pandemici si dupa criza razboiului din Ucraina, doua evenimente cu un impact considerabil asupra cursului multor business-uri. Foresight este exact ceea ce au nevoie. O gandire analitica orientata spre viitor cu scopul pregatirii in fata diverselor riscuri, dar si oportunitatilor pe care le poate oferi viitorul. Iar cu cat sunt mai pregatite, cu atat organizatiile pot dezvolta avantaje competitive si se pot repozitiona mai rapid.

Chiar in perioada pandemiei am realizat pentru diverse companii anumite astfel de proiecte, unele dintre ele finalizandu-se cu lansarea unor produse si proiecte noi, care raspundeau unor nevoi identificate in pandemie.

Cum se aplica in comunicare?

Planificarea strategica este o activitate extrem de complexa, iar discutia cuprinde mai multe etape. In primul rand incepem cu investigarea trecutului. Si poate va intrebati de ce. Ei bine, trecutul este o sursa de invatare bogata pentru planurile de viitor, asta deoarece putem vedea evenimentele ce s-au petrecut si cum s-a reactionat la acestea. De exemplu, ne putem uita la cum au procedat companiile in perioade de criza, daca au functionat masurile luate, cat de repede au fost adoptate noi tehnologii etc.

Dupa aceea, discutia de indreapta asupra prezentului, puntea de legatura intre trecut si viitor. In principal, in aceasta etapa construim un obicei zilnic de scanare, a diverselor evenimente, lucruri ce se intampla in mediul extern companiei, a inovatiilor, a factorilor de schimbare, fapte despre care nu avem inca suficiente date – asta pentru ca sunt inca in desfasurare – dar care pot avea un impact atat la nivel individual cat si la nivel organizational. Identificarea si monitorizarea lor este importanta pentru a nu fi luat prin surprindere, dar mai ales pentru identificarea potentialelor zone de oportunitate, dezvoltare si competitivitate.

#perspectiva

In final, dupa ce avem o perspectiva larga, o imagine de ansamblu bogata in date asupra trecutului si prezentului, incepem sa conturam diverse scenarii de viitor. Povesti despre cum ar putea arata anumite situatii partial cunoscute si cum ne-am putea gestiona resursele pentru a face fata schimbarilor ulterioare. Acest pas constituie un exercitiu bun de elasticizare a gandirii prin invatarea dobandirii unei perspective pe termen lung a nevoilor noastre viitoare ca si profesionist cat si gasirea unor solutii prin care putem ajunge acolo unde ne dorim.         

Care sunt serviciile cele mai solicitate de clienti? 

In principal organizatiile sunt interesate de procesele de planificare strategica pe termen mediu si lung dat fiind nivelul de incertitudine curent. In cadrul unui astfel de proces ne uitam si la tendintele ce pot avea un impact asupra domeniului lor, dar si de cum se pot pozitiona ca un inovator, trendsetter in piata sau industria lor. De asemenea, multi clienti doresc si o abordare experientiala. Acestia nu vor doar sa cercetam si sa ascultam si sa ne inspiram. Astfel incepem sa organizam impreuna vizite si discutii cu startup-uri si fondatori, cu organizatii ce lanseaza programe sau proiecte de inovatie, si care pot reprezenta o mare sursa de invatare si inspiratie.

De exemplu zilele acestea are loc un astfel de program dezvoltat pentru un mare retailer interesat in a se pregati cat mai bine pentru The future of food system, dar constienti in acelasi timp ca sustenabilitatea unui astfel de sistem este posibila daca isi aduc contributia intregul ecosistem de parteneri. Si astfel facem vizite de lucru la alte companii, vorbim cu experti, cercetam ce initiative se desfasoara la nivel regional si global, toate acestea pentru a spoi impactul organizatiei in creionarea unei tranzitii alimentare sustenabile. 

#exemplu

Un alt exemplu, daca lucram cu departamentele de HR, ne axam mult pe nevoi legate de a intelege abilitatile viitorului si profesiile emergente, pe cum ar putea arata peste 5 ani persona unui lider din acea industrie sau pe modalitatile in functie de care organizatia ar putea ramane relevanta pentru GenZ. Sau lansam cu aceste organizatii cu care lucram diferite white-papers / rapoarte in care ei aleg sa impartaseasca din tendintele pe care le considera relevante si inovatiile la care se uita. Scopul unor astfel de cercetari este de a contribui la ridicarea nivelului de know-how si performanta a intregii industrii, dar si de pozitionare ca un thought leader.

Spuneai ca 2022  este anul in care liderii inteleg cum sa imbine ce-i mai bun in tehnologie cu ce-i mai bun in oameni pentru a lua decizii cu adevarat inteligente. De ce tocmai acum?

Colaborarea dintre oameni si tehnologie nu este un lucru nou, iar de-a lungul timpului se observa o crestere treptata a digitalizarii. Insa in 2020 a venit pandemia iar tot acest proces a avut parte de un boom. Oamenii au inceput sa “colaboreze” din ce in ce mai mult cu tehnologia si sa o “imbratiseze” ca o extensie a capabilitatilor sale umane. Dand un exemplu la extrem, citeam zilele trecute de o companie de video gaming din Asia, cu 6.000 de angajati si care si-a numit un robot de AI ca CEO. Cred ca este de reflectat cum ne putem pregati, fiecare din noi ca si profesionisti, pentru un viitor in care aceste initiative se raspandesc.

De asemenea ai afirmat ca in ultimii doi ani observam dorinta organizatiilor de a se pozitiona ca inovatori – thought leaders–  in piata sau industriile in care activeaza. Poti dezvolta? De ce crezi ca se intampla acest lucru?

Acest lucru se intampla din cauza sau poate datorita competitivitatii crescute. Multe companii isi doresc sa fie percepute ca trendsetters. Iar trendurile, la fel ca si caii, este bine sa le “calarim” in directia in care merg 😉 Astfel ca avem parteneri cu care lansam white=papers legate de diferite teme de viitor. De ce aleg sa faca asta? Poate fi usor contra intuitiv sa investesti intr-o cercetare de identificare trenduri si inovatii, iar mai apoi sa le faci publice. Insa aste este ceea ce face un thought leader – impartaseste cunostintele, inspira inovatie si influenteaza modul in care evolueaza industria sa.

Ce inseamna pentru tine un lider adevarat? 

Am o apreciere deosebita pentru liderii vizionari. Lideri care au capacitatea de a privi in viitor, de a gandi in alternative si a lcura cu scenarii, de a se adapta schimbarilor. Rezonez mult cu ce spunea un mare hocheist canadian W. Gretzky: A good hockey player plays where the puck is. But a great hockey player plays where the puck is going to be.

Consideri ca mai degraba trebuie sa fim pregatiti pentru posibile scenarii si sa ne imprietenim cu incertitudinea, decat sa ne fixam pe prezicerea viitorului. De ce?

Lumea in care traim este una complexa. Exista numerosi factori ce isi pot pune amprenta asupra cursului unui eveniment, motiv pentru care este dificil sa prezicem un viitor unic. Eu spun ca e chiar neindicat, deoarece ne vom focusa toata atentia asupra unei singure concluzii, ajungand sa fim luati pe nepregatite in cazul in care planul pe care ni l-am facut initial nu corespunde cu schimbarile ce se intampla de fapt, in realitatea propriu-zisa. Viitorul nu este predeterminat sau liniar si trebuie sa ne gandim la el in mod explorativ. Motiv pentru care consider ca in zilele noastre, mai mult ca niciodata, lumea business-urilor are nevoie sa gandeasca in scenarii si sa evite sa se axeze asupra prezicerii viitorului. 

Cum oamenilor nu le place neaparat schimbarea, dar nici nu o pot evita, aceste scenarii ii ajuta sa traiasca mai bine cu incertitudinea, ele fiind povesti ce contureaza o vedere de ansamblu asupra modurilor in care se poate desfasura viitorul. Exista doua tipuri de astfel de scenarii: orientate spre viitor sau bazate pe decizii. Cele orientate spre viitor ajuta echipele sa gandeasca mai departe de ceea ce le este cunoscut, ridicand semne de intrebare asupra propriilor convingeri.

Aceste scenarii au la baza intrebari precum: Va mai fi relevant produsul meu peste 5-10 ani in domeniul in care activez? Voi putea sa raman profitabil peste ani vanzand acelasi produs sau e nevoie sa il adaptez, sa identific nevoi noi sau poate sa integrez tehnologii noi? Ultimele tipuri de scenarii, bazate pe decizii, sunt utilizate in alegerea unei anumite abordari legate de viitor. Aici intrebarile ce pot aparea sunt: Sa investim in noi capacitati atunci cand nu suntem siguri de cererea pietei? Sa intram pe aceasta noua piata sau sa lansam acest nou produs? 

Inseamna si ca nu crezi in trenduri? Sau este mai degraba o gandire si strategie despre ancorarea in prezent?

Este la fel de important sa intelegem semnalele actuale, cat si sa identificam diferite moduri in care pot influenta viitorul. Tendintele / trend-urile reprezinta o directie generala in care se dezvolta sau se schimba ceva, insa nu sunt fixe, si atunci este important sa luam in calcul atat forma lor actuala, cat si forma pe care o pot lua pe parcursul timpului. 

Crezi ca poate exista si strategie pe termen scurt de succes sau nu? De ce?

Timpul este ceva relativ si cred ca pentru fiecare dintre noi difera atunci cand ne raportam la o durata ca fiind scurta sau lunga. Acum eu consider ca Foresight, cu instrumentarul si experienta lui, devine relevant atunci cand vorbim de strategii pe termen mediu si lung. Dar iar, depinde de fiecare organizatie sa isi defineasca ce inseamna mediu/lung pentru ea. Insa, facand abstractie de aceasta idee cu relativitatea timpului orice plan strategic este bine venit pentru o companie, fiind un exercitiu prin intermediul caruia organizatiile reusesc sa isi cunoasca mai bine resursele si cum le pot folosi la nevoie, dar si sa invete sa identifice schimbarile ce au loc in mediul extern si le pot influenta activitatea. Iar indiferent de termen, planul va functiona in functie de calitatea lui, de cat de realist si bine realizat este.       

De ce este alfabetizarea digitala obligatorie pentru a ramane relevant? 

Cred ca una dintre lectiile pe care le-am invatat in ultimii ani este faptul ca munca nu va mai fi niciodata la fel ca inainte. Doar in perioada pandemiei putem observa ca munca a devenit remote iar majoritatea relatiilor sociale / intalnirilor de business s-au mentinut prin intermediul platformelor dedicate meeting-urilor. Provocarile ce apar zi de zi vor modela cu siguranta viitorul muncii, atat pentru companii, cat si pentru angajati. Acum, cat de mult ne vor schimba automatizarea si digitalizarea locurile de munca in urmatorii ani ramane de vazut. Cert este ca alfabetizarea digitala ramane obligatorie pentru a ramane relevant. Iarasi, in perioada pandemiei putem observa ca oamenii ce nu au putut tine pasul cu trecerea in mediul digital au pierdut informatie in timp ce, persoanele ce s-au descurcat sa utilizeze tehnologia au reusit sa tina pasul cu aceasta schimbare. 

#studii

Pe langa asta, exista studii serioase, asa cum este Digital Challengers in CEE realizat de McKinsey, care arata ca in Romania in jur de 50% din timpul de lucru este alocat unor sarcini care ar putea fi automatizate. Asadar, vorbim si despre dorinta de a eficientiza si usura anumite sarcini. Totusi, digitalizarea nu cred ca ar trebui vazuta ca un lucru rau. Robotii nu vor lua locurile de munca ale oamenilor. In urma colaborarii dintre uman si tech vor aparea si joburi noi pentru oameni. Cateva exemple ar fi in zona de management al automatizarii, cat si pe partea de etica si guvernanta corporativa. 

Apoi, un alt lucru pe care il putem observa in prezent, la noi in tara, Facultatea de Matematica si Informatica a Universitatii Babes-Bolyai din Cluj-Napoca a lansat deja un program de masterat numit Data Science for Industry and Society, care pregateste studentii pentru joburi ale viitorului, oferindu-le posibilitatea obtinerii de certificari tehnice foarte cautate pe piata muncii din viitor, cu denumiri care suna futuristic, precum Visual Business Analytics, Statistical Business Analyst, SAS Programming Specialist, Machine Learning Specialist sau Nature Language Processing and Computer Vision.

Indiferent din ce perspectiva ne uitam la semnalele din prezent si viitor, tehnologia va face parte din ce in ce mai mult din viata noastra. Iar pentru a ramane in actualitate va trebui sa tinem pasul cu toate aceste schimbari si sa invatam constant pe tot parcursul vietii cum sa utilizam tehnologia. 

Ce a insemnat pentru tine experienta Unfinished?

Unfinished este unul din acele contexte in cadrul caruia, de fiecare data, simt ca mi se largesc orizonturile, te imbogatesti cu alte perspective. Unfinished este o imbinare asa frumoasa de arta, cultura, experential, business, comunitate. Si stii ce mai simt? Discutiile pe care le am cu oameni pe care ii stiu din mediul de business devin mult mai profunde atunci cand le purtam in contexte legate de sau create de Unfinsihed.

Ce reprezinta pentru tine OFF-Center?

Off-center este despre descentralizare, despre colaborare, autonomie, dar si despre puterea comunitatii si tehnologie. Este una din tendintele pe care le monitorizam constat in aceasta perioada intrucat vedem semnale ale aplicarii sale in diferite domenii si industrii.