Ce faci când ești pasionat de muzică dar și de comunicare & marketing, în același timp? Mai ales dacă e pandemie. Înveți un instrument nou și apoi lucrurile vin de la sine. Așa s-a apucat Raluca Furtună de ukulele, ca mai apoi să pună bazele unui proiect muzical caritabil – Rukulele. După ce a lucrat în ONG, acum fiind în mediul corporate, Raluca spune că a simțit că ar trebui să facă ceva mai mult decât donații, pentru cei care au nevoie de sprijin.

Alegem să cântăm pentru cauzele unor organizații pe care le cunoaștem deja, despre care știm că sunt de încredere și fac treabă bună.

Așa că și-a luat alături câțiva muzicieni, cu ajutorul cărora duce cântecele de Crăciun pentru cauze onorabile. La concerte o să auzi clasicele colinde în limba engleză, chiar și ceva bossa nova, puțină limba spaniolă, cu Pitorro de Coco de la Bad Bunny sau “Colindă în Prag” de la Kryptonite Sparks. Am stat la o mică vorbă cu fondatoarea proiectului, să aflăm totul despre Rukulele. Iar la final de tot aflați unde-i puteți prinde live curând.

un interviu în exclusivitate pentru WeInvent, din seria #perspective

Cum a pornit la drum proiectul Rukulele și ce își propune? Zi-ne tot!

Făcusem o pauză de la muzică și îmi era foarte dor de ea. Era lockdown, aveam un ukulele într-un colț de cameră și… în loc să fac banana bread în pandemie, ca tot omul, am deschis Youtube-ul și am început să învăț să cânt la ukulele. În 2023, le-am propus lui George Irimescu (bas) și lui Șerban Popadiuc (chitară, voce), alături de care am cântat în DayDay, să organizăm 1-2 concerte caritabile de Crăciun, cu mine la voce și ukulele. A fost o experiență foarte frumoasă, pe care am vrut să o repet.

Între timp, fiecare s-a luat cu viața, iar în 2025 am cunoscut doi oameni cu care am simțit că am super chimie muzicală – Adrian Simion și Octavian Ionuț – la un curs absolut fenomenal de tehnici de compoziție și creare de texte muzicale, ținut de Rareș și Călin-Răzvan Diaconu de la The Kryptonite Sparks. În vară, am început să cânt cu Octi și Adi, s-a alăturat și Cristiana Anghel (Criss), și iată-ne pregătind concerte caritabile.

Numele proiectului vine de la cum îmi spun prietenii, Ruka, plus ukulele. Iar de identitatea vizuală se ocupă designerița mea preferată, Ioana Bițin.

Cum de te-ai gândit să-l faci total caritabil? Ce fel de cauze sprijiniți?

Am lucrat în ONG, dar de ani buni sunt în mediul corporate. Și probabil că am simțit “chemarea ONG-ului” din nou: simțeam că ar trebui să fac ceva mai mult decât donații, pentru cei care au nevoie de sprijin.

În 2025, susținem cauzele AMAIS – dedicată persoanelor cu dizabilități de orice tip, Organizația Umanitară Concordia – care sprijină copii și familii din medii defavorizate, inclusiv prin acces la educație și Îngeri pentru Suflete – care ajută bătrâni și copii cu alimente, rechizite și produse de igienă. Și vom cânta pentru copiii internați la Marie Curie, prin Dăruiește Viață.

Alegem să cântăm pentru cauzele unor organizații pe care le cunoaștem deja, despre care știm că sunt de încredere și fac treabă bună.

Cum reacționează publicul la cauzele caritabile, cât de dispus este să ajute și să se implice?

Cred că avem prieteni generoși 🙂 Până acum, am avut sălile pline la concertele pe care le-am organizat. Ce-i drept, am și cântat numai în săli micuțe, de maxim 50 – 100 de locuri 😀 Ce m-a surprins cel mai tare a fost să întâlnesc la concerte oameni pe care nu-i văzusem de ani de zile și cu care am reluat legătura după evenimente. Iar Octi a avut surpriza să se trezească la primul nostru concert cu un tovarăș pe care nu-l văzuse de 10 ani. Până acum, având în vedere că suntem la început, suntem fericiți de rezultatele pe care le vedem.

Cum se împacă viața ta de om de comunicare cu muzica? Ce iei dintr-o parte și pui dincolo? Sau invers!

M-a ajutat foarte tare să aplic în proiectul Rukulele ce am învățat în 14 ani de lucru în industria de marketing & comunicare, în termeni de management de proiect, lucrul cu designerul, comunicare în social media, discuțiile cu ONG-uri și locațiile în care organizăm evenimentele. Îmi dau seama că ansamblul ăsta de lucruri poate fi o corvoadă, ascultându-i pe prietenii artiști din jur. Și sunt recunoscătoare că le-am făcut de atâtea ori, încât acum să nu le percep ca pe un efort prea mare. 

La job, am avut abordări pe care probabil nu le-aș fi avut dacă nu aș fi fost atât de pasionată de muzică. Îmi vine în minte un brief în care am cerut unei agenții, în mod specific, să creeze o piesă pentru brandul pentru care lucrez.

Zi-ne despre repertoriul muzical, la ce să ne așteptăm live?

Cântăm cântece de Crăciun, cu un twist: prezența unui ukulele. Sunt acele piese care îți apar în search, dacă scrii “classic Christmas songs”, de prin anii ‘50-’60, pe care le reinterpretăm. Așa că o să auzi chiar și ceva bossa nova, dacă vii la concertele noastre. Majoritatea pieselor sunt în engleză, dar ne-am făcut curaj și pentru spaniolă, cu Pitorro de Coco de la Bad Bunny. Și nu putea să lipsească limba română. Pentru că ne place foarte mult cum compun profii noștri de la cursul la care ne-am cunoscut, cântăm și “Colindă în Prag” de la The Kryptonite Sparks. Și întotdeauna avem și un colind pe care îl știm când eram mici. Nu cred că am dat prea multe spoilere, e altfel când asculți live ce am listat aici.

Știu că sunteți mai mulți oameni în trupă, zi-ne mai multe despre membri.

Criss (Cristiana Anghel) a intrat în Corul de Copii al Radiodifuziunii Române când eu tocmai ce mă retrăgeam din cor. A fost voce de bază la alto pentru aproape 11 ani, dar și percuționistă. Deci nu doar că a cântat într-o mulțime de concerte, pe scene importante din România și străinătate, dar a ținut și ritmul la tobe, cajon, maracas… Și a decis să se întoarcă la muzică cu acest proiect.

Octi (Octavian Ionuț) tocmai a renunțat la cariera de aproape 10 ani în IT, ca să se dedice total muzicii. Cântă la chitară dintr-a 6-a și treptat a descoperit pianul și basul. Când a fost student la Computer Science în UK, a fost bariton în Corul Universității din Manchester, și cred că de atunci îi plac sunetele mari de orchestră pentru că atunci când deschide DAW-ul compune în stil foarte “epic”.

Adi a început să cânte la chitară din liceu. Când nu e cu degetele pe tastatură, ca să codeze la muncă, sigur e ocupat cu acorduri la chitară, linii de bass sau înregistrări de piese nou create. De câțiva ani, se implică în proiecte muzicale caritabile. Studiază inginerie de sunet, ca să descopere cât mai mult din ce minunății poate face muzica.

Iar eu, Ruka / Raluca Furtună, am fost în Corul de Copii Radio de la 8 ani și am petrecut mult timp pe scene de la noi și din Europa. După ce am crescut, mi-a fost greu să stau departe de muzică și m-am implicat mai tot timpul în inițiative muzicale, printre care trupa indie-rock DayDay și mihailsebastian.ro, webcomic lansat la Berlin și premiat cu mențiune specială la Bologna.

Pentru ce fel de cauze ai vrea să mai concertați? Unde crezi că e nevoia cea mai mare?

Avem fiecare câte un animăluț acasă sau la părinți, așa că avem în minte și ONG-uri care se ocupă cu protecția animalelor. Și cred că educația e o nevoie de bază pentru o societate sănătoasă, așa că va fi mereu pe listă câte o organizație care se ocupă de accesul la educație pentru copiii din medii defavorizate.

Ce ai schimba în România dacă ai avea puterea, în materia de ONG-uri sau măsuri statale care ar putea convinge lumea să ajute mai mult pe cei aflați în nevoie?

Am citit întrebarea și mi-a venit în minte jurnalista Maria Ressa, care spunea că viața pe care o trăim acum aduce a spital de nebuni: fiecare e cu un ecran în față, cu o proprie realitate în față și ne e din ce în ce mai greu să găsim punți între noi, piloni comuni de comunicare, realități pe care să le înțelegem unul de la celălalt. Ne simțim tot mai singuri, într-o societate tot mai divizată. Și mă întorc la educație. Într-o lume în care tehnologia ne aduce atât de mult, dar ne și ia mult din conexiunea reală pe care o putem avea cu ceilalți, cred că e nevoie de exersarea empatiei mai mult decât permite sistemul actual de învățământ.

Poate accentul pus pe colaborare, pe comunicare, pe acțiune, pe acceptarea celorlalți, ar aduce mai multe rezultate benefice nouă, tuturor, decât accentul pus pe teorie și obținerea notelor bune cu orice preț. Iar aici, colaborarea stat – ONG-uri cred că ar putea funcționa foarte bine.

În afară de concerte sunt și alte metode prin care oamenii vă pot sprijini pe voi sau cauzele pe care le reprezentați?

Pe pagina noastră de Instagram, @rukuleleofficial, menționăm toate ONG-urile cu care colaborăm. Legăm fiecare concert de pagina de donație a unei organizații și sumele strânse în urma evenimentelor merg direct și 100% acolo. Anul acesta, vă invităm să donați pentru: https://amais.ro/doneaza/ sau https://ingeripentrusuflete.ro/doneaza/ sau https://www.concordia.org.ro/ajuta-si-tu/doneaza-online/

Zi-ne de concertele următoare, cum arată programul?

Tocmai ce am avut sâmbătă, 22 noiembrie 2025, un concert pentru Asociația AMAIS și urmează:

• Miercuri, 3 decembrie 2025, Echoes Haus: Dianei, 11, Concert caritabil pentru Îngeri Pentru Suflete
  
• Luni, 15 decembrie 2025, Heavy Yard: Vasile Lascăr 38, pentru Organizația Umanitară Concordia