articol de Marian Costache

Cand suntem bolnavi mirosim cumva. Pentru unii e valabil doar altfel, pentru altii as spune pur si simplu nasol. In fine, nici cand suntem tristi nu suntem prea parfumati. Stiati asta?

Ei bine, eu stiam. O sa ziceti, pai bine daca studiezi numai d-astea, cum sa nu stii?! Nu vreau sa sperii pe nimeni dar stiam asta inainte de-a incepe sa invat lucruri despre miros. Unii dintre noi au un astfel de nas, cu care pot “citi” lucruri. Ce vreau sa spun cu asta de fapt este ca stiinta e pe punctul de-a replica astfel de mecanici olfactive si de a incepe utilizarea pe scara larga de e-noses, de analizoare de miros, pentru verificarea starii generale de sanatate.

Ia ganditi-va cum ar fi sa avem astfel de “nasuri” in aeroporturi si/sau gari sau in salile de clasa. Am putea lua masuri pe baza unei evaluari colective, total neinvazive. Sunt convins ca ne-am descurca altfel cu epidemiile si nu numai. Am putea de exemplu evalua global starea de stres a unui colectiv si actiona in consecinta, binenteles.

Oportunitate de branding pentru industria pharma? Poate. Si nu numai pentru pharma. Dar si ce salt important pentru noi toti?!