articol de Marian Costache

De fiecare data cand adormim trecem printr-o faza intermediara, ce precede instalarea somnului, numita hipnagogie sau stare hipnagogica. In starea hipnagogica, pe masura ce parasim starea de constienta, din adancuri si parca de nicaieri apar viziuni, voci, introspectii ciudate si senzatii neobinsnuite. Chipuri umane, infricosatoare sau comice, peisaje, cu panorame si munti in fundal, forme geometrice, bijuterii, diamante si structuri complicate danseaza in fata ochiului mintii, dar nu cum sunt cele percepute sub influenta unor substante psihoactive.

Fulgerari de culori, lumini, scantei si forme nebuloase cunoscute sub numele de „lumini entoptice”, „fosfene” trec agale prin fata constiintei noastre molesite, insotite de fraze stranii, fara sens, care par sa prevesteasca evenimente funeste. Putem avea senzatia ca plutim sau ca trupul si-a marit dimensiunile peste masura sau ca am descifrat deodata enigma Universului.

Termenul „hipnagogic” a fost inventat de catre psihologul francez din secolul al XIX-lea L.F. Alfred Maury si provine din doua cuvinte grecesti: hypnos (somn) si agogeus (ghid sau conducator). Cativa ani mai tarziu, cercetatorul in domeniul fenomenelor (para)psihice, F.W.H. Myers a inventat un termen complementar, „hipnopomp” pentru a descrie fenomenele similare care apar in momentele trezirii din somn. In general, se pare ca exista putine deosebiri intre aceste doua stari de granita, diferenta fiind legata de momentul ciclului de somn ales de cercetatori.

Printre primii care au remarcat fenomenele hipnagogice a fost Aristotel, care vorbea de „sentimentele pe care le traim cand ne cufundam in somn,” si „imaginile care ni se prezinta singure in timp ce adormim.” In secolul al treilea A.D., filozoful neo-platonic Iamblichus, scria despre „vocile” si „lumina stralucitoare si senina” care-i apareau in „starea dintre somn si trezie” si care, credea el, era o forma de experienta „trimisa de zei”.

In unele cazuri specialistii in somn nu pot cadea de acord daca aceasta poate fi catalogata drept una din fazele somnului sau nu. Hipnagogia are insa reputatia de a influenta major creativitatea unui individ, de aceea cercetatori de la MIT au investigat diverse tehnici pentru prelungirea acestei stari. Rezultatul este un dispozitiv numit Dormio, despre care ei cred ca este in stare sa creasca creativitatea.

Explicatia neurologica pentru hipnagogie este inca neclara, cu toate ca probabil multi dintre noi i-am vazut si trait efectele. Pe masura ce intri in somn e posibil sa nu realizezi ca pierzi cunostinta. Asa cum spuneam, in hipnagogie poti experimenta senzatii de plutire si niste vise de foarte scurta durata, iar acestea se pot amesteca pe alocuri cu realitatea.

S-a constatat ca oamenii aflati in aceasta stare pot purta conversatii, de care mai apoi sa nu-si aduca aminte. Asa cum am vazut si in cazul lui Aristotel, multi dintre marii ganditori ai lumii au incercat adesea sa se scufunde in aceasta faza, cat de mult posibil, pentru a obtine astfel diverse insight-uri asupra lucrarilor lor. De exemplu, Edison a fost recunoscut pentru felul in care tragea cate un pui de somn, tinand in mana niste bile metalice. Pe masura ce adormea si intra in hipnagogie, scapa o bila pe podea si se trezea la loc.

Dormio are cumva o abordare similara, oferind un impuls pe masura ce subiectul intra in starea hipnagogica. Intr-o varianta de realizare, Dormio a inclus un electroencefalograf (EEG) conectat la o manusa cu senzor. Senzorii din electroencefalograf  si manusa detecteaza cand muschii sunt relaxati si undele cerebrale indica hipnagogia. In acel moment un robot, aflat in apropiere, rosteste o fraza pentru a influenta subiectul si inregistreaza totodata daca acesta raspunde ceva. Aceasta intrerupere va impiedica totodata subiectul testului sa intre in somn profund.

Te invităm să faci cunoștință cu Habito® – Primul zid din gips-carton, care îți poate aduce 3 puncte pentru fiecare placă achiziționată până la 31 decembrie 2018!

Voluntarii care au incercat pana acum Dormio au povestit ca si-au adus aminte fraza rostita de robot si imaginile rezultand de-acolo, pentru starea lor de vis. In mod majoritar aceastia au punctat favorabil utilizarea echipamentului, pentru cresterea creativitatii, chiar daca acest concept e unul complex.

In prezent este in lucru o a doua varianta de realizare a lui Dormio, care utilizeaza un senzor mult mai precis. Electroencefalograful a fost echipat suplimentar cu senzori ce masoara bataile inimiii si respiratia, iar in locul robotului este utilizata o aplicatie de smartphone. E clar ca aceasta varianta, fiind mai ieftina, va putea fi folosita pe scara mai ampla, asa ca probabil ca vom avea parte curand de feedback-uri mult mai ample. Autorii echipamentului intentioneaza sa adauge in versiunea a III-a un device care sa inregistreze si miscarea ochilor, pentru a identifica cel mai bine fazele somnului.

Concluzia care se-ntrevede este aceea ca in agentiile de creatie, probabil intr-un viitor oarecare, vom putea gasi setup-uri de somn, in scop creativ. Sigur ca pentru unii ar putea functiona doar in sens recreativ, dar asta e deja alta discutie.

Somn usor!