Fa(r)cebook

articol de Marian Costache

Daca v-ar intreba cineva daca va plac farsele, probabil ca ati raspunde ca da. Da, sigur, as spune si eu, cu o singura conditie, sa nu mi se-ntample mie. Nu vreau sa par prins intr-o logica caragieleasca, dar poate ceea ce traim pare pe alocuri o farsa continua. Daca in urma cu vreo zece ani ar fi incercat cineva sa-mi explice ce urmeaza sa fie Facebook pentru mine dar si pentru consumul de media, in general, nu cred ca ar fi reusit sa ma faca sa inteleg ceva. Si cred ca asta e valabil pentru foarte multi dintre noi pentru ca, da, fenomenul Facebook e imens.

In acest asalt al tehnologiei informatiei, media se consuma altfel, jurnalistii disemineaza altfel stirile. Ceea ce este insa cu-atat mai greu de pastrat, in acest context, se refera la filtre, deoarece devine tot mai dificil sa-ti pastrezi busola, in conditiile in care “fakenews” reprezinta un fenomen de amploare.

Recent, la o intalnire cu peste 20 de broadcaster-i si publisher-i australieni d-na Campbell Brown, sefa parteneriatelor media de la Facebook, le-a spus ca ea isi doreste sa ajute companiile media sa desfasoare business-uri sustenabile prin intermediul platformei. “We will help you revitalise journalism … in a few years the ­ reverse looks like I’ll be holding your hands with your dying ­ business like in a hospice”, a mai completat d-na Brown.

De parca o asemenea amenintare nu era suficienta, d-na Campbell Brown a mai declarat, in cadrul aceleiasi intalniri, ca lui Mark Zuckerberg nu-i pasa foarte mult de publisher-i si ca ea are mana libera in privinta parteneriatelor.

Sigur ca nu sunt specialist in social media si ca inclusiv aceasta platforma, WeInvent, datoreaza mult acestui gen de canal, insa Facebook si-a pierdut in ultimii ani din esenta si din sensul initial. Astea sunt lucruri pe care intr-o oarecare masura ajunge sa le recunoasca recent, printre randuri, pentru ca platforma si-a propus, macar la nivel declarativ, sa faca postarile apropiatilor mai relevante, in Newsfeed.

Oricum, daca ar fi sa descriu contextul, in care Facebook trebuie sa se reaseze, as incepe cu presiunea extrem de mare pe cifre. Ca ne convine sau nu, Facebook este cea mai mare agentie de publicitate, si ar trebui s-o vedem ca atare. Vine apoi, asa cum spuneam mai sus, departarea tot mai mare de modelul initial, resimtita masiv de user-i si nu in ultimul rand decizia de a nu renunta la “fakenews”, sub diverse pretexte.

Meetingul cu broadcaster-ii si publisher-ii din Australia vine capac peste toate astea, pentru ca, asa cum se asteapta toata lumea, minciunile au nevoie de bucati de adevar, ca sa se poata propaga. Prin urmare, e nevoie si de stiri adevarate si relevante in newsfeed. Cu alte cuvinte, Facebook isi doreste si jurnalisti buni de munca, pentru ca altfel modelul nu se mai sustine, iar cifrele nu se mai fac.

Si uite-asa, celebra replica a lui Farfuridi poate descrie cel mai bine planurile platformei. In conditiile astea sper sa ne tina neuronii, pentru ca va fi tot mai greu sa punem filtre.