Andrei Borțun este unul din oamenii pe care, din punct de vedere profesional, nu știi exact unde să îi încadrezi. Asta pentru că a reușit să creeze lucruri extrem de interesante în mai multe domenii, de la comunicare și PR la advertising, organizare de evenimente, activarea societății civile și altele. Lui i se datorează proiecte precum Festivalul European de Print, The Institute, Millenium People & Millenium Communications, Internetics, Gala Societății Civile, Diploma. Totodată, el este și organizatorul Romanian Design Week – eveniment a cărui a 10-a ediție are loc anul acesta între 13-22 mai la Combinatul Fondului Plastic din București, și care se anunță interesant++, indiferent dacă sunteți pasionați de design sau abia îl descoperiți.

Așadar, cu Andrei Borțun despre design-ul românesc, creativitate și antreprenoriat și multe altele pe care le veți găsi în cadrul Romanian Design Week 2022.

un interviu de Cristina Enescu Aky, din seria #forward

Cum arată industriile creative din România în stresa(n)tul an 2022? Care sunt cele mai noi, active și atractive dintre ele?

Multe dintre industriile creative din România au o performanță incredibilă în termeni de reputație internațională, fie că o traducem în premii, public, presă specializată favorabilă sau oricum doriți. Mă refer la zona de film, la muzică electronică și nu numai, la arte plastice, la advertising sau chiar la partea de software. Cred că toate acestea au o unică problemă: nu sunt folosite de nimeni, în nicio strategie și în niciun plan.

Nici Guvernul nu le folosește așa cum ar trebui, mai ales dacă discutăm despre legislația care ar putea să transforme România într-o destinație preferată de industria producției de cinema și advertising. De ce spun asta? Pentru că sunt două industrii în care avem succes internațional incontestabil.

Administrațiile locale ar putea să folosească aceste industrii creative pentru a-și redesena orașele, pentru a face reconversii de spații abandonate, pentru a impulsiona investițiile și antreprenorii din unele cartiere, pentru a crește apetitul și consumul cultural, mai ales în cazul unor categorii largi de cetățeni, care ignoră, dar care, în același timp, sunt ignorați total de autorități.

Sunt o mulțime de modalități prin care manifestările creative – organizații, comunități, bresle, evenimente sau festivaluri – pot fi folosite pentru a rezolva probleme sau pentru a atinge anumite obiective în cadrul orașelor și al administrațiilor locale.

Desigur că apar motive de optimism, dacă ne uităm la dialogul început de PMB cu sectorul  independent în jurul proiectului Străzi Deschise sau al celui început cu noi și partenerii noștri în jurul proiectului Berzei 21. Dacă ne îndepărtăm de București, putem să observăm implicarea autorităților locale din Iași în dezvoltarea RCW (Romanian Creative Week) sau putem să privim spre Timișoara și Cluj, unde reflexul colaborării cu societatea civilă are un istoric mai vechi. 

RDW nr. 10: Cum arată publicul și societatea cărora li se adresează? Și care e obiectivul principal al ediției de anul acesta?

Încă de la prima ediție a RDW, ne-am propus să prezentăm unui public cât mai larg cât talent românesc este încă nefolosit sau neconsumat de către societate și de către mulți dintre noi. De asemenea, RDW s-a adresat întotdeauna inclusiv specialiștilor, creatorilor și breslelor foarte variate din zona de design, pentru care ne-am dorit întotdeauna să generăm cunoaștere reciprocă și colaborare.

Pe scurt, publicul RDW este unul care caută inspirație, care apreciază valoarea produselor, a serviciilor și a comunităților creative și care își dorește o experiență culturală completă și la standarde europene. Ce ne propunem anul acesta este să facem un pas mai departe și să încurajăm consumul produselor și al serviciilor generate de disciplinele din sfera design-ului și arhitecturii; să vorbim mai mult despre un viitor mai bun, despre sustenabilitate, incluziune și integrarea tehnologiei în design, teme importante la care design-ul ne provoacă să ne uităm cu o mult mai mare atenție, pentru că vorbesc despre viitorul societății în general.

Pentru că este vorba despre o ediție aniversară, ne-am propus să mergem mai puternic spre o paradigmă a colaborării, așa că tot ceea ce înseamnă RDW 2022 este rezultatul unor parteneriate strategice pe care le-am inițiat cu mai multe instituții și organizații de prestigiu, cum ar fi Reprezentanța Comisiei Europene în România, Institutul Cultural Român, Ordinul Arhitecților din București, Uniunea Artiștilor Plastici, Combinatul Fondului Plastic, Asociația Baza. Deschidem orașul, NOD Makerspace, Centrul Ceh, Institutul Cultural Maghiar, Institutul Francez, ARCEN, PMB, Expoarte, Arcub, Monumentfor, Ministerul Culturii.

Tema #FORWARD a RDW 2022: Înspre ce mergem (creatori, public, societate în cadrul căreia activează industriile creative)?

Așa cum spuneam, mergem spre un viitor al incluziunii, sustenabilității, colaborării, atât ca societate, cât și ca teme reflectate la nivel de design. Îmi doresc, de asemenea, să mergem și înspre un viitor în care industriile și proiectele creative să fie susținute din ce în ce mai puternic și la nivel legislativ, în care limitările și provocările contextului local să fie tot mai puține, în care colaborarea public-privat să fie din ce în ce mai deschisă și mai puternică.

În ceea ce privește publicul, sunt optimist. Deschiderea acestuia este din ce în ce mai mare atât în ceea ce privește participarea la festivaluri cum este RDW, cât și în ceea ce privește consumul propriu-zis de produse și servicii asociate industriilor creative.

De la an la an publicul RDW crește constant. Sunt deja zeci de mii de vizitatori, tocmai pentru că mulți dintre ei au înțeles că este un festival care vorbește despre o mai bună calitate a vieții, prin petreceri, expoziții, instalații, muzică și mulți oameni de foarte bună calitate. Nu este nimic elitist în DESIGN și nici în RDW; nimic pentru care să fie necesară o pregătire specifică sau o curiozitate ieșită din comun. Este un festival. Muzica este mai încet (uneori) și design-ul mai tare (întotdeauna).  

Este loc să arătăm în continuare că avem creatori talentați, cu valori și vocație occidentală, cu un discurs european, instincte de colaborare și dialog specifice perioadei pe care o trăim și care urmează.

Conturează te rog esența a ceea ce vor aduce interesant și important evenimentele din cadrul RDW 2022: Așezămintele culturale Ion I.C. Brătianu, Noul Bauhaus European, Design GO, Design Flags, RDW Outdoor, RDW la Noaptea Muzeelor și Noaptea Studiourilor de Arhitectură.

În primul rând, aniversăm 10 ani ai unui proiect construit foarte aproape de oameni și organizații care se află în primul cerc al comunității noastre. Iar această aniversare ar trebui să aducă împreună cât mai mulți oameni, pentru cât mai mult timp, în cât mai multe din cele 10 zile de festival. 

Va fi de neratat intervenția pe care o vom face la Așezămintele Brătianu, care devine Design House, iar spațiul va fi reconfigurat în fiecare zi, pentru a găzdui câte o expoziție diferită semnată de un designer român din zona design-ului de produs, a design-ului grafic sau a design-ului vestimentar. 

Noul Bauhaus European este un program extrem de important pentru noi, care se va concretiza într-o expoziție-manifest cu șase instalații originale interactive și un discurs axat pe inovație și sustenabilitate.

#designgo

Insistăm mult pe ceea ce înseamnă RDW Design GO, programul dedicat evenimentelor-satelit din cadrul RDW, propuse de designeri, galerii de artă, studiouri de design și arhitectură, ateliere, muzee, showroom-uri sau cafenele de peste tot din București. Anul acesta avem peste 65 de astfel de organizații cu ADN creativ care se activează în cadrul Design GO. Tot sub acest program, organizăm, din nou, Noaptea Studiourilor de Arhitectură, când, pe 19 mai, 18 agenții și studiouri de profil își vor deschide porțile pentru a face cunoștință cu alți colegi, prieteni și publicul larg și pentru a-și prezenta proiectele sau noutățile.

În cadrul destinației principale, Combinatul Fondului Plastic, vom avea un program outdoor special, pentru că ne dorim ca acest loc să devină și unul unde ne întâlnim, socializăm și ne relaxăm. Așa că aici pregătim un oraș de design în miniatură, cu piațete, gradene panoramice, baruri, construite în colaborare cu BAZA. Deschidem Orașul. Tot la Combinat, la Galeria Senat, vom amenaja cel mai mare concept store de design românesc, care va avea una dintre cele mai generoase și complexe selecții de design local de obiect. Și mai mult ca orice, ne dorim ca vizitatorii să revină pe parcursul RDW, pentru că vom avea un program diferit în fiecare zi, cu lucruri noi ce pot fi descoperite.

Ce impact au/ pot avea proiectul DIPLOMA și seria expozițională Art in Progress, mai ales anul acesta?

În primul rând ne bucură teribil că auzim din ce în ce mai des că se deschid noi galerii sau spații destinate pieței de artă, magazine și platforme de artă, fizice sau online. Apoi suntem tare bucuroși să cunoaștem din ce în ce mai mulți oameni și organizații care cumpără artă foarte tânără, să auzim și să cunoaștem din ce în ce mai mulți noi colecționari. Și nu în ultimul rând, suntem tare entuziasmați de faptul că mulți dintre artiștii, designerii și tinerii arhitecți care au expus la Diploma în ultimii ani au fost selectați ulterior de galerii mari din România, de birouri de arhitectură, de stiliști din industria de fashion și așa mai departe. 

Așadar, dacă acesta este un trend și nu un moment excepțional, nu avem decât să împingem cât mai mult, și mai mult dezvoltarea Diploma. Îi vom dedica acestui festival cât mai mult din ceea ce reprezintă atât proiectul COMBINAT în general, cât și spațiul nostru expozițional din Băiculești 29. De asemenea, îi vom adăuga noi componente și blocuri de activități și vom intensifica colaborările cu universitățile vocaționale atât din București, cât și din țară. 

Un SWOT al design-ului românesc actual (creatori, piață, tendințe)?

Părțile bune și oportunitățile în câteva dintre domenii ar fi următoarele. În arhitectură apar proiecte din ce în ce mai bune și cred că această industrie va fi reglementată din ce în ce mai corect, luând în calcul repere cât mai europene și mai transparente. În fashion sunt tot mai multe branduri românești, care vând foarte bine în afara țării, iar asta este o confirmare valoroasă, în general, pentru români.

În design-ul de produs sau industrial suntem încă tributari lipsei de sofisticare și viziune a marilor producători care investesc prea puțin în proiecte originale, inovatoare, care să aducă plus-valoare financiară și non-financiară sectorului, comunității sau țării. Dar și în acest caz, e o piață care se maturizează datorită investițiilor posibile din bani europeni sau fonduri de investiții. În ceea ce privește design-ul grafic, cred că stăm din ce în ce mai bine; este oarecum și mai simplu pentru că nu necesită investiții atât de mari sau piețe atât de sofisticate.

#oportunitate

Mai există o mare oportunitate pentru design-ul românesc: nevoia imensă, dar încă neconștientizată, de servicii de design a administrației publice și guvernamentale. De la cel mai mic sat și drum public, la serviciile de transport public de toate tipurile, la signalistica și mobilierul stradal, la branding de cartier, oraș, regiune sau țară, de la sisteme de informare în instituțiile publice până la proiecte de urbanism sau concursuri de arhitectură, peste tot este nevoie de servicii de design. Orașele și satele României sunt atât de nefuncționale și urâțite de intervenții neprofesioniste și, dacă începând de astăzi, ne-am propune să le îmbunătățim, estetic și funcțional, nu ne-ar ajunge 20 de ani. Nici în scenariul în care toți designerii și arhitecții din țară ar lucra 12 ore pe zi, șase zile din șapte.

Dar tot aici este și marea amenințare. Dacă situația rămâne acceași ca în ultimii 30 de ani, aceste bresle și sectoare vor crește mai lent, bazându-se ca și până acum pe investițiile și interesul venite dinspre multinaționale, antreprenori români și societatea civilă. Astfel, vor rămâne mai mult niște scene și mai puțin niște industrii.

Ce conexiune au astăzi industriile creative românești cu scena internațională, și cum poate fi optimizată această relație?

Deocamdată industriile culturale și creative sunt ,,ajutate” și nu ,,folosite”. Așadar sunt prezente în spațiul internațional, de cele mai multe ori, datorită talentului, muncii, relațiilor personale ale unor oameni și nu ale unor instituții.

Ca în orice domeniu, ne ajută concursurile, competițiile, festivalurile, târgurile, expozițiile și bienalele internaționale unde, adesea, fiecare mică organizație poate participa și pe cont propriu. Și succesul este adesea notabil.

Am putea optimiza această conexiune, daca am avea obiective și strategii aferente: pentru branding de țară, pentru diplomație culturală, pentru încurajarea antreprenoriatului creativ, a cercetării și inovării, pentru îmbunătățirea sistemului de educație, pentru creșterea consumului cultural, pentru creștere economică și așa mai departe. Doar astfel, statul român, clasa politică și structurile administrative ar rezolva teme de o imensă importanță, cu ajutorul industriilor și scenelor culturale și creative, iar dezvoltarea acestora ar fi doar un efect natural.

Avem post-pandemie, conflicte, stres. Și totuși, „Veniți la Romanian Design Week 2022 pentru că….”

Este o gură de aer proaspăt, european și contemporan. Veți întâlni proiecte si oameni de care vi se va face dor, chiar dacă nu îi cunoașteți.