“Procrastinarea e flagelul secolului” – Ruxandra Stoian, copywriter / content writer / poeta

Cuvantul e la putere mai ceva ca niciodata. Ai fi zis ca odata cu trecerea din maimuta spre robot, lumea se mai calmeaza cu limba asta fermecata si imbarligata si abordeaza si ea semne mai logice cum ar fi un smiley, un diavol, un imbufnake rosu. Dar cica inca e nevoie de cuvant. Asa zice Ruxandra Stoian, copy, content writer si poeta, printre acuarele si tatuaje. Crede ca-s prea multe pastile la TV in reclame, prea mult sexy langa ciocolata si ca poezia lunga e saracia omului.

interviu de Dr. Like

DSC_1722

Cum te-ai apucat de copywriting?

La mine, treaba cu joburile a fost mai mult un periplu. Primul loc de munca a fost de exemplu ca editor foto intr-un atelier de fotoceramica, pana am inceput sa visez mortii pe care-i editam pentru pietrele funerare, si am zis ca e timpul sa ma axez mai bine pe ceva ce am studiat, dat fiind faptul ca eram si la Universitatea de Filosofie pe vremea aceea.

Mereu am simtit o pasiune pentru scris, pentru ca am fost si o fire mai introvertita si nici n-aveam net, asa ca am scris poezii, proza, pana am vazut ca treaba asta cu scrisul poate fi si apreciata ca un job real.

Am perceput scrisul mai mult din perspectiva scriitorilor care mi-au placut in copilarie, Dostoievski sau Eminescu si aveam in cap o imagine ca toti mor de foame cu scrisul.

Noroc ca s-a dezvoltat lumea online si oamenii au nevoie de publicitate si asa s-a gasit loc si pentru mine, in urma cu 10 ani, cand am inceput sa fac copy pentru o agentie de publicitate- Dualmind. Intai am lucrat pe packaging, cu texte pentru campanii, descrieri pentru site-uri, reclame. A fost cam prima data in viata mea cand am simtit ca fac ceva creativ, amuzant si ceva util pentru o alta companie. De atunci, am avut fel si fel de proiecte, de la site-uri de componente pentru drone subacvatice, piese de camioane, pana la site-uri de mobila online si chirurgie estetica.

Partea buna e ca te documentezi in cam toate ariile, asta in cazul in care vrea cineva sa ma ia la un test fulger de Trivia sau Conquistador.

De obicei, copywritingul era perceput ca o lume a baietilor, de fapt Creatia in general. Cum mai e acum?

Adevarul e ca cei mai buni scriitori au fost barbati, dar sunt si femei care au avut un punct de vedere fresh si creativ. Intotdeauna e bine sa mai aduci o viziune. Barbatii tind sa fie tehnici si rigizi, cand e vorba de crearea unui site, noi mai aducem o alta perspectiva, ne gandim si ce ar merge bine pe SEO, cum putem optimiza un site pentru clienti, ne punem in pielea clientilor, ne gandim cam ce ar vrea un client sa vada. E o munca analitica si creativa. Cred ca o fac ok toti oamenii, mai ales daca au ceva pasiune pentru litere sau filologie, cultivata din tinerete.

Ce inseamna mai in detaliu sa faci coywriting tehnic?

Copywritingul tehnic e un domeniu axat pe IT, pe firme care vand anumite produse tehnice sau pentru companii cu servicii nisate. E o lume de care multi se feresc pentru ca e mult de studiu. Cand am facut cu Prologue siteul pentru Riptide Solutions – o companie care face drone si vehicule subacvatice, in care trebuia sa stiu inginerie fizica, mi-a luat cam o saptamana sa inteleg ce fac acolo. Si asta in cazul in care aveau 3 produse. Acum pare usor, dai trei clickuri si aia e, dar in spatele lor e ceva munca. M-am documentat bine, mai ales ca era si un site de la care cumparau cei de ONU sau firmele militare care survolau oceanele de mine.

Am scris si despre piese de camioane, despre servicii IT, despre componente de motoare auto cum ar fi brandul Yazaki, am lucrat mult pe aria asta, tehnica. Chiar si pe domeniul medical. Clinicile de infrumusetare si operatii estetice sau cabinetele de stomatologie, iar presupun mult studiu. E uimitor cat de usor confunda oamenii termenii. De exemplu termenul botoxat, ca referinta la o femeie care are de fapt acid hialuronic sau care a suferit o augementare cu silicon sau grasime. Nu poti sa scrii din burta, chiar daca pare un domeniu usor.

Cum e stilul de lucru aici, fata de a scrie reclame pentru TV si radio, de exemplu? 

Fata de prima agentie in care faceam jingleuri si aduri si campanii mai fun, pot zice ca pe SEO si pe content writing e mai stricta treaba. Cand scrii, nu te gandesti cum sa o dai mai amuzant, sau mai catchy, te gandesti cum sa faci siteul mai profi, si cum sa-i aduci clientului trafic organic. 

Pe ce domenii ai simtit ca ai dat ce era mai bun din tine? La un moment dat ai dat drumul unui site destul de interesant, mai de nisa pentru piata de la noi, Sophisticart. Ce s-a intamplat cu el?  

Am lucrat in toate ariile, de la industria alimentara, la IT, medicina si sanatate, pana la siteuri cu produse decorative. Am scris si la Vice o perioada de vreun an, apoi mi-am deschis siteul meu www.sophisticart.ro , pe care faceam articole cu trupe din afara si artisti care m-au impresionat. Vorbim aici de aria de folk, alternative rock, country si alte stiluri derivate. Mi-a placut tare mult sa vorbesc cu ei si sa vad ce deschidere au pentru publicitate in alte tari, fara sa fie sceptici sau sa ceara date despre ce trafic are siteul. Erau deschisi, fata de multi artisti din tara, care daca n-auzeau de un titlu de ziar comercial, se trageau inapoi. M-am si intalnit cu ei cand au venit in tara, foarte multi voiau sa vina si sa vada Romania, dar nu prea avem noi oameni interesati de stilurile astea. Tiger Lilies, Wovenhand si Marriages chiar au fost bucurosi sa ne vedem si voiau sa mai organizeze concerte pe aici.

Am dezvoltat apoi siteul si am pus si tablouri,  tricouri, genti cu picturi de ale mele. Am incercat sa ma axez mult pe ceea ce imi placea, ca doar de aia traim. Atata doar ca din interviuri cu artisti nu te plateste nimeni si asa m-am intors la copywriting si la continutul SEO.

Scriu cu draga inima si articole creative pe design interior, turism, articole vestimentare, dar cel mai bine ma prinde partea de psihoterapie. In prezent mai colaborez cu Asociatia Romana de Psihoterapie Integrativa si acolo mai imi aduc aminte de ce am facut Filosofie si Consiliere Psihologica atatia ani. Pot sa zic, ca articolele curg natural, cand e vorba de psihic. Ceea ce e bine!

Stiu ca lucrezi de acasa acum, cum se impaca asta cu intalnirile cu clienti, rutina de birou dar mai ales cu seful/ sefa?

Nu prea ma vad cu nimeni. Stau ca un hermit si mai ies cu cainele meu, sau cu prietenul meu daca avem timp de o plimbare. Cand am avut de vorbit, am rezolvat la telefon, pe Skype sau live daca era o sedinta in care stabileam ce e de facut. Nu ies la intalniri de fel, cred ca pot sa rezolv lucruri si vorbind pe mail sau la telefon. Copywritingul nu il percep ca pe un job ce necesita o prezenta la birou, decat daca trebuie musai sa vorbesti cu un designer cand ai un ad, dar si aia poate fi rezolvat de acasa. Plus, ca eu-s mereu bolnava si anxioasa si prefer sa-mi ling ranile indoor.

Cat de mult mai intra lumea totusi pe site-uri de specialitate, cand ai FB si Instagram mereu cu tine?  

In continuare, siteul este cartea de identitate a unui business. Nu poti sa te prezinti numai cu pagina de Facebook sau Instagram. Nu sunt canale profi de comunicat. Identitatea firmei se face ca un intreg. Publicitatea si comunicare pe Facebook sunt importante, dar grosul il tii pe site. Fie ca e vorba de servicii sau produse, acolo trebuie sa ai continutul. Din Facebook pui doar link catre ce vrei sa gaseasca clientii pe site. Scopul canalelor media e sa ii indrepti catre tine. Site-urile or sa ramana acolo mult timp. Pana ne fac astia ochelari cu Google incorporat si o sa citim tot pe lentila.

Ce bani se fac aici, cum a fost in ultimii ani din punctul asta de vedere?

Ultimii ani au fost in crescendo. Tot mai bine. Am mai avut momente aiurea, in care colaboratorii evitau sa-mi dea banii. Nu stiu, poate oamenii nu inteleg exact ce faci. De aia imi fac rapoarte si le dau la sfarsit de luna. Asa nu uit ce am facut si vede si clientul ce ai realizat. Problema e ca la SEO, oamenii vor sa vada rezultate instant, si daca ai o colaborare part time pe 1500 lei – 1800 lei,  o sa cam scartaie treaba, daca nu aduci reach in prima luna.

Acum depinde si de cantitatea de munca, poti sa ajungi si la 4000 – 5000 lei cu munca la foc continuu. Traiul in Bucuresti nu e gratis si nici alte probleme de sanatate, pe care nu poti sa le preconizezi. In principiu, e un trai decent, daca stai si-n chirie si ai alte cheltuieli. Poti sa traiesti din copy.

Crezi ca ce faci acum e un job de cursa lunga din care sa iesi la pensie sau inca-l cauti pe ala?

Nu-mi pun problema de pensie. Sper sa mor de tanara. Dar in principiu, e un job de cursa lunga. Sunt mereu proiecte noi, clienti pe care trebuie sa-i impaci, iti trebuie ceva nervi. Daca ai experienta si colaboratori de treaba, o mai harai 10 – 20 de ani. Nu prea pot sa ma proiectez in viitor, dar cred ca din scris si din optimizarea siteurilor pentru Google o sa tot fie loc de trait. 

Tu scrii si poezii, ai lansat deja primul volum, e un avantaj, se leaga pe undeva pentru tine astea doua?

Poezie, saracie. Din pacate, poezia nu mi-a folosit de niciun fel pe partea profesionala. Poezia e modul in care ma exprim eu cel mai pur, in care-mi pun sufletul pe tava. Cred ca toti avem nevoie de un cleansing, al meu e prin scris si uneori prin pictura. Rar am folosit poezia la job, doar la felicitarile de Paste pentru firma.

De unde-ti iei inspiratia? 

La poezie, din starile de melancolie, din amintirile din copilarie, din ceva ce-mi trezeste o emotie. Mirosul de iarba taiata, de cozonaci, mirosul de balta, chestii marunte, dar suficient de importante cat sa ma poarte in trecut, si-n mine.

Cand e vorba de job, inspiratia mi-o iau din ce cunostinte am si din site-uri tehnice, sau de profil. Dupa caz.

10001155_10203548986674450_3298003156125543925_o

Ce parere ai de peisajul publicitar autohton, tv, radio si online?

E un mediu in continua miscare. E bine. Am amici care au pornit cu clipuri amuzante si acum lucreaza pe salarii babane in showbizz. In principiu, ma scot din minti ideile reciclate, sexualitatea gratuita cand e vorba de reclame si felul in care incearca fatis sa se puna in pielea consumatorului si nu le iese. Se vede ca-i ceva fortat. Foarte putine reclame imi atrag atentia ca fiind bune. Una-i aia de la Smecta cu nu-i momentul acum. Restul, e cam de hipstareala.

La radio nu ma bag ca nu-s fan. Ascult muzica pe care o stiu eu si cativa mosnegi si aia din trupa, daca mai traiesc.

De-a lungul vremii, ce reclame sau sloganuri ti-au ramas in minte?

Imi placeau mult cele de pe Ads of the World. Ma uitam des pe site-ul ala. Era practic un agregator de reclame online si outdoor din toate domeniile. Mi-au ramas in minte reclamele de la Redbull, sunt smart si amuzante, cu scenariu scurt, usor de urmarit. Nu-mi plac cele de la Mc si KFC, exact din motivul de mai devreme. Prea se forteaza sa para smecheri si sa se muleze pe “slangul” unei generatii, cu expresii colocviale si “cool”.

Cred ca avem prea multe reclame la pastile. Stiu de prea multe campanii TV numai cu pastile. Subconstient e nasol, ca induci unei mase de oameni ca au nevoie de diverse substante, ca si cum te-ai duce la supermarket.

De la ciocolata, Dero, pana si la eugenii, oamenii din advertising o dau mult prea sexy. Nu inteleg ce incearca exact sa vanda. Totul e erotic, cearsaful, ciocolata, nu mai e nimic un lucru uzual. Totul e WOW… Nu e.

Totusi, daca vorbim de sexy time, o reclama buna e aia la glet, cu tanti Viorica imbracata in pisica de latex, pe care o recunoscuse un vecin, dupa pata de igrasie de pe tavan.

Cum reusesti sa treci peste obstacolele creative / writer’s block? 

Nu stiu daca e neaparat lipsa de inspiratie, cat lipsa de chef. Conteaza mult sa ma pun in armonie cu mine si sa scriu. Procrastinarea e flagelul secolului. Prea multe lucruri care iti distrag atentia. Dureaza ceva pana ma conectez cu mine. De regula, seara cand nu ma mai streseaza nimic, sau ziua, daca ma fortez si inchid orice conexiune cu oamenii.

Ce alte proiecte ai mai facut mai interesante? Ce faci cu poezia, mai scoti un volum? 

Interesant a fost la Vice cand ma injurau cititorii pe messenger, ca nu erau de aceeasi parere cu mine. A fost si amuzant ce-i drept. N-am sa dezvolt prea mult, daca vor oamenii, pot sa citeasca articolele mele de la Vice aici. Tot un proiect fain a fost la Food Hood si Centru, baruri din Bucuresti la care mai faceam partea de social media, poze, cateva eventuri cu trupe din tara.

Iar cu poezia, ce sa zic… de 2 ani incoace tot zic ca-mi organizez poeziile ca le am scrise peste tot prin agende si pe net, si trebuie sa le pun frumos intr-un volum. De data asta o sa pun si desene de ale mele in carte. Materialul il am, desene am, mai imi trebuie o editura sa mi le publice moca. Dar nu cred ca o sa se produca vreun boom economic datorita volumului meu de poezie si nici un trafic intens de oameni care sa-l cumpere.