comunicat

Cea de-a doua ediție a studiului Ipsos Pericolele percepției (prima poate fi citită aici sau aici sau aici) evidențiază estimările eronate ale oamenilor din 32 de țări cu privire la  proporția celor care mor din cauza bolilor, violenței, accidentelor sau din alte cauze. Chiar dacă sunt multe diferențe între țări, un lucru este comun: în medie, oamenii tind să subestimeze numărul deceselor din cauza cancerului sau bolilor cardiovasculare și să le supraestimeze pe cele cauzate de accidente rutiere, violență, abuzul de droguri sau alcool. Subestimăm cauzele ‘banale‘ și discrete și le supraestimăm pe cele ‘excepționale‘ pentru că, atunci când se întâmplă, se vorbește foarte mult despre ele, tocmai pentru că sunt deosebite.

Cât de mult s-au înșelat românii?

România e a doua țară din cele analizate în care s-au înregistrat percepțiile cele mai eronate, conform Indexului Ignoranței. Pentru 2020, Turcia primește premiul, puțin dorit, de țară cu cele mai puțin corecte percepții. Top 3 este completat de Spania. Brazilienii sunt populația cu estimările cele mai apropiate de realitate, urmați de sud-coreeni și olandezi.

Datele nu au indicat niciun tipar cu privire la asocierea dintre ’ignoranță’ și diferențele politice, economice, de libertate a presei etc. între cele 32 de țări participante la studiu.

Care au fost estimările românilor?

La fel ca multe alte țări, românii au avut tendința să supraevalueze decesele, semnificativ mai multe, cauzate de boli și să le supraevalueze pe cele, mult mai puține, cauzate de accidente, violență, terorism etc. Românii sunt a cincea țară care declară ca sursă principală de informare internetul (33%).

Se manifestă, din păcate, din plin, efectul Dunning-Kruger (o eroare de apreciere în care oamenii consideră eronat competența lor ca fiind mult mai mare decât în realitate) în ce privește răspunsurile românilor și nu numai ale lor. Deși urcă România pe locul 2 în topul țărilor ignorante, conaţionalii participanți la studiu ne plasează la jumătatea clasamentului în ceea ce privește nivelul de încredere în modul în care știu să lucreze cu numerele. De asemenea, România este a șaptea țară din punctul de vedere al încrederii în răspunsurile oferite la întrebările acestui sondaj.

Impactul mortal al unor afecțiuni medicale este subestimat de majoritatea țărilor participante la studiu  

Bolile cardiovasculare sunt principala cauză a deceselor în lume, urmate de cancer, conform IHME Global Burden of Disease Study 2017 (IHME – Institute for Health Metrics and Evaluation).

Majoritatea țărilor participante la studiu subestimează proporția celor care mor anual de boli cardiovasculare. Estimarea medie a consumatorilor din toate țările este 11%, în timp ce cifra reală

este de trei ori mai mare (32%). România înregistrează aici cel mai mare ecart dintre percepție și realitate. În România, 56% dintre decese sunt cauzate de boli cardiovasculare, în timp ce estimarea medie este de doar 12%.

Cele mai multe țări subestimează proporția oamenilor care mor anual de cancer. Estimarea medie globală este de 15%, față de o cifră reală de 24%. În România, diferența dintre estimare (16%) și realitate (19%) este foarte mica, de doar 3%.

Decesele rezultate din afecțiuni neurologice, cum ar fi demență sau Parkinson, sunt de asemenea subestimate, însă într-o proporție mai mică, aferentă și ponderii mai mici a deceselor din această cauză. Dacă diferența globală între estimare (5%) și realitate (9%) este aproape de la simplu la dublu, în România distanța este mai mică, de la 7% realitate la 5% estimare.

Aproape fiecare țară supraestimează și numărul deceselor din HIV/AIDS sau boli cu transmitere sexuală. Percepția globală se situează pe pragul de 5%, când în realitate el este la 1%. Situația este diferită doar pentru Africa de Sud, unde SIDA si alte boli cu transmitere sexuală determină aproape 30% din decese, pe când estimarea populației abia trece de 10%. Românii cred și ei că 5% dintre noi murim de boli cu transmitere sexuală, pe când realitatea este că doar 0.1% din decese au această cauză.

Cauzele bruște și violente ale deceselor sunt masiv supraestimate în toate țările

Toate țările participante la studiu supraestimează proporția celor care mor din cauza actelor de violență, fie că vorbim de violența interpersonală, terorism sau conflicte armate. Pentru violența interpersonala, cifra reală este de 1%, în timp ce media estimărilor urcă la 8%. Pentru terorism și conflicte, ea coboară la 0.1%, în timp ce media estimărilor urcă la 10%.

Proporția deceselor cauzate de utilizarea de substanțe – droguri, alcool – este, și ea, supraestimată în toate țările, cu 8% estimare medie față de 0.7% rată reală.

În fiecare țară, oamenii au supraestimat și numărul sinuciderilor. Proporția medie a sinuciderilor în țările incluse în studiu este de 1.6%, comparativ cu o estimare medie de 7.3%.

Decesele provenite din accidentele de transport sunt estimate la 10% din totalul deceselor, în timp ce proporția reală e mult mai scăzută (2%). Spania, Polonia și Ungaria sunt țările care supraestimează cel mai mult această categorie de decese.

Ce poate explica aceste diferențe dintre cifrele reale și estimările oamenilor?

Ca parte din studiu, participanților li s-au adresat întrebări cu privire la cauzele care le pot influența percepția, cum ar fi conținutul știrilor pe care le urmăresc, aspectele asupra cărora cred că au mai puțin control sau care consideră că ar fi cel mai neplăcut mod de a-și pierde viața.

• Oamenii spun că sunt de părere că accidentele de transport (38%), violența interpersonală (37%) și terorismul / conflictele (35%) sunt cel mai des prezentate în emisiunile de știri.
• În medie, este mult mai probabil ca oamenii să fi fost afectați de cancer (70%), boli cardiovasculare (60%) și diabet sau boli renale (58%).
• Întrebați care este cel mai neplăcut mod de a muri, oamenii au fost mai înclinați să menționeze cancerul (40%), urmat de accidente (27%), terorism sau accident de transport (26%).
• Oamenii mai cred că au cel mai puțin control asupra unui atac terorist (32%), asupra cancerului (31%) sau a unui accident de transport (30%).

 ‘Românii, la fel cu cetățenii multor altor țări, au tendința să considere că bolile insidioase, care se dezvoltă în timp și pe care, uneori, nu le vedem „venind” sau cu care putem trăi uneori o perioadă bună de timp, sunt responsabile într-o mult mai mică măsură de rata deceselor comparativ cu cauze mai bruște, mai brutale, care nu sunt posibil de anticipat, care vin din „afara” noastră și care fac subiectul emisiunilor de știri într-o proporție mai mare, tocmai din cauza caracterului lor perceput mai dramatic.’, precizează Alina Stepan, Country Manager Ipsos.

Studiul Ipsos s-a desfăşurat între 22 noiembrie-6 decembrie 2019 în rândul a 16.000 de persoane din 32 de țări, printre care și România.

Grupul internaţional de origine franceză Ipsos ocupă numărul 3 global în domeniul cercetării de piaţă, este listat la Bursa din Paris şi este prezent în 90 de ţări.

În România, grupul Ipsos este prezent prin trei entităţi, Ipsos România, Ipsos Interactive Services şi Ipsos Digital, cu peste 1.000 de angajaţi ȋn total. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi https://www.ipsos.com/ro-ro