Jurnalul de Pandemie, realizat de RetailZoom, continua. In acest episod trecem putin prin valurile 3 si 4 de date, impreuna cu Bogdana Gheorghe, Director General RetailZoom, si vom face asta pe parcursul intregului proiect.

Stim ca intr-o cercetare lucrurile sunt clare, cu toate astea nu ne-am putut abtine, sa n-o provocam pe Bogdana cu un exercitiu de tip proiectiv, invitand-o sa citeasca printre randurile cercetarii si sa ne spuna ce sugereaza cifrele, despre ceea ce traim in aceste zile.

interviu de Marian Costache

In valul 3 am vazut o crestere de 75% la alimente, fata de saptamana corespondenta din 2019. Cum mananca oamenii? Ti se pare ca mai sanatos? Mai scump?

Cresterea achizitiilor din saptamana 9-15 martie este una atipica pentru aceasta perioada a anului, dar logica pentru inceperea efectelor pandemiei in Romania. Asistam la o prima explozie a vanzarilor, o perioada de doar cateva zile ce a depasit cu ~25% vanzarile de Craciun de anul trecut.

Pe parcursul anului nu sunt multe perioade de crestere mare a vanzarilor – Pastele, Sf. Maria si Craciunul aduc cele mai mari concentrari ale vanzarilor. Ei bine, in saptamana premergatoare declararii Starii de Urgenta Nationala romanii au actionat prompt si au invadat supermarketurile in scopul cumparaturilor de stocare – alimente de baza si de curatenie (personala si a casei).

In aceasta saptamana au aparut ruperi de stoc fara precedent la produse de baza (faina, malai, apa, ulei) si la produse de igiena si curatenie (spirt, dezinfectanti). Cred ca mai putin a contat calitatea achizitiilor, cat obtinerea de produse pentru asigurarea unor stocuri de hrana.

Faina 441%, Orez 426%, Malai 413%, noua asta ne miroase a disperare. Ce fel de oameni crezi ca au fost atinsi de o asemenea disperare?

Este firesc sa fii disperat sa iti asiguri rezerve alimentare, daca perspectiva unei perioade de izolare este iminenta. Stocarea se face de obicei pentru maxim o luna, dar in luna martie oamenii au incercat sa isi faca stocuri de alimente pentru pana la o jumatate de an. Daca nu cumva si pentru o perioada mai lunga.

Reactiile de acest tip le-am remarcat la toate tipologiile de oameni, mai mult sau mai putin educati, mai instariti sau cu venituri modeste. Comportamentul de acest tip – tendinta de a controla prin achizitii exagerate frica de izolare, cuprinde toti oamenii, de toate tipurile. Ne intoarcem cu totii la nevoile de baza. Poate doar cei care sunt mai bine conectati cu domeniul retailului si al productiei sa fi avut reactii mai temperate, dintr-o incredere venita din informatii vizavi de nivelul stocurilor la nivel national sau din capacitatea retailerilor de a asigura marfa pe rafturi.

In privinta produselor de ingrijire personala e normal poate sa vedem o crestere de 331% la sapun de toaleta si gel dezinfectant, poate si una de 767% la servetele umede. Dar cum ai explica-o pe cea de 117% la apa de gura sau de 52% la periute de dinti?

Ceea ce am observat in datele noastre este ca, pur si simplu, comportamentul de stocare a invadat toate produsele din cosul de cumparaturi, inclusiv pe cele de igiena ‘obisnuita’. Cand nu stii ce perspectiva ai privind mobilitatea sau programul magazinelor ori al ordonantelor militare, iti iei o grija de pe cap si iti asiguri produsele de baza pentru tot ce tine de hrana si igiena.

Orice alte produse ce nu sunt esentiale – precum cele de infrumusetare sau de intretinere (vopsea ori tratament de par, styling, produse pentru depilat) au inregistrat cresteri mici, pana in 25%. In aceasta saptamana (9-15 martie) singurele produse care au inregistrat scaderi au fost produsele de protectie solara (-8%), parfumurile (-14%), cele de machiaj (-23%), oja (-28%).

In valul 4 cresterea s-a injumatatit practic fata de saptamana corespondenta din 2019, dar 37% e in continuare un numar mare. Oare oamenii s-au comutat pe modul de cumparare “en gros” si au ramas asa?

E nevoie de timp pentru a se tempera un asemenea comportament. 2 saptamani de crestere cred ca este suficient pentru ca buna parte dintre romani sa isi faca stocurile principale, in special pentru produsele cu termen de garantie mare.

Ma astept la descresteri ale vanzarilor dupa aceste doua saptamani (9-22 martie), semn ca reactiile se domolesc, iar oamenii se obisnuiesc cu starea de urgenta si incep sa se concentreze pe alte activitati. Posibil sa remarcam in saptamanile urmatoare o dinamica mai acuta pe produsele proaspete si pe mancarea semi-preparata ori gata preparata.

Faina si orezul au ramas la cote colosale, de peste 200% in saptamana 16-22 martie. Oare in magazine a venit cu precadere acelasi tip de consumator?

Mai precis faina, grisul, orezul si drojdia au mentinut cresteri de peste 200% in saptamanile 11 si 12 din 2020, perioada 9-22 martie. Cred ca pur si simplu s-au cumparat in cantitati uriase acele produse ce pot asigura hrana nu doar in gospodarii, ci si pentru micile afaceri (brutarii, mici comunitati precum casele de batrani sau organizatii non-guvernamentale).

Se vor linisti si aceste cresteri, un asemenea nivel de stocare e prea putin posibil sa se mentina mai multe saptamani continuu. Cel mult poate fi reluat dupa o perioada de timp de cel putin cateva saptamani, dar nicidecum la acelasi nivel de crestere.

In valul 4 este in continuare fabuloasa apetenta pentru alcool pur: +522% Crezi ca vom iesi sanatosi din pandemia asta, chiar daca nu vom contacta virusul?

Un foarte bun substitut pentru dezinfectantii chimici este alcoolul pur. Nu cred ca s-a cumparat alcool pur in exces pentru abuz de consum 😊 Bauturile alcoolice au inregistrat cresteri moderate in saptamanile 11-12 (9-22 martie), posibil pe un fond de transfer dinspre consumul out-of-home catre in-home.

In topul cresterilor, dupa alcoolul pur, au fost ginul (+54%), romul (+45%), votca (+37%), cocktailurile alcoolice gata preparate si vinul (fiecare cu +36%). In saptamana a doua din perioada mentionata doar ginul, votca si vinul au mentinut cresterea, dar mai redusa fata de prima saptamana.

Berea a crescut cu 28% in saptamana 9-15.03, apoi doar cu 13% in saptamana 16-22.03 fata de aceeasi perioada a anului anterior. Ma astept sa avem cresteri mai mari la achizitia de bere in aprilie, pe masura ce ne apropiem de Paste.

Reprezinta o mecanica naturala a pietei cresterea de preturi, in contextul unei cereri in crestere exploziva. Cat este de etica, insa? Ce consecinte va avea asta pe termen mediu, pe masura ce oamenii termina resursele sau restrictiile se ridica?

Asistam la un mecanism cu mai multe variabile, in timp ce etica este un aspect aplicabil selectiv. Ceea ce se intampla la nivelul preturilor poate fi asociat cu reactii de tipul “scapa cine poate” desfasurat progresiv. Cu toate acestea, insa, intr-un fenomen macro de o asa mare imprastiere, doar notele de responsabilitate si de rationalitate pot sustine in mod sanatos (in ultimul timp acest termen are o incarcatura si mai relevanta) comertul.

Spun asta pentru ca sunt multe produse ale caror preturi depind de materie prima importata sau ale caror procese de productie si-au crescut costurile de pregatire in conditii de pandemie. Asadar, sunt destul de multe cresteri de pret justificate.

Altele, sunt estompate prin lantul de distributie de catre jucatori pana la retaileri. Apropo, bravo retailerilor care tin preturile fixe la anumite produse de baza! Actiunile de acest tip sunt laudabile, atat timp cat se doreste o mentinere a nivelului de normalitate. Pe termen mediu o crestere de preturi usoara, spre moderata (pana in 10%) cred ca poate fi absorbita in timp fara repercusiuni majore la nivel social. Doar sa nu se adanceasca aceste cresteri de pret…

In plan general, imi doresc din tot sufletul sa isi reia activitatea toate firmele ce si-au inchis portile din cauza pandemiei si astfel oamenii sa se reapropie de veniturile pe care le aveau la inceputul anului. Chiar daca nu va fi usor, iar accesul la cumparaturi va fi limitat (in buna parte si din pricina cresterii preturilor), revenirea tuturor in activitate va alimenta un proces ce va absorbi decalajele de pret si va normaliza cosul de cumparaturi.