Maine de la 21.00, RoadKillSoda lanseaza in Expirat noul album „Sagrada”.  Este cel de-al 6-lea release al trupei, contine 12 piese si va fi lansat exclusiv pe vinil si pe toate platformele online de streaming. Vinilurile vor fi disponibile in 12 culori si vor putea fi comandante incepand cu 30 mai de pe pagina trupei. Albumul a fost produs de catre RoadkillSoda, masterizat de Niklas Källgren de la Truckfighters, iar de recording si mix s-au ocupat Stefan Marin de la ARTholic si VdV Music Studio. Conceptul si fotografiile de coperta au fost realizate de Valeriu Catalineanu. 

Am vorbit cu Victor „Vava” Ferezan, bassistul si unul dintre cei doi fondatori ai trupei, si Patricia Biea, PR-ul RKS, si am aflat pentru voi mai multe despre inceputurile formatiei, dezvoltarea ei, concerte si promovare. 

un interviu de Romanita Oprea (revenim curand cu a doua parte) 

Cum v-ati hotarat sa lansati trupa si de ce stonner rock?  

Victor “Vava” Ferezan: RKS a inceput in 2011 ca un proiect al lui Mihnea Ferezan. Anterior, lucrasem impreuna in Tep Zepi, un proiect eterogen, fusion, spune-i cum vrei, cu influente stoner, unde insa am experimentat cu multe alte stiluri. Cred ca a simtit nevoia unei trupe stoner si la noi, mult mai coerent axata pe stilul asta, low fi, underground.

Cat de obisnuit era sau nu publicul roman atunci cu genul asta muzical si cum s-a schimbat / educat el in timp, din punctul vostru de vedere?

Victor “Vava” Ferezan: A fost, foarte sincer, un moment zero. Reactiile au fost excelente, de la ‘’wow, in sfarsit o trupa stoner in Romania’’ la ‘’asta e un fel de metal, sau cum?…’’. Azi exista deja o scena locala. Mica, dar mai educata – mai ales in zona publicului, care sper sa sustina cu adevarat trupele care se aventureaza in zona asta. Sigur, mai e enorm pana sa ajungem la nivelul grecilor, de exemplu.

Care ati spune ca au fost momentele cele mai dificile prin care ati trecut cu trupa? 

RKS: Momente negative? Probabil cele legate de lipsa de loialitate sau inconsecventa unora dintre cei cu care am colaborat sau atitudinea destul de agresiva si deloc constructiva a scenei romanesti, care s-ar descurca mult mai bine daca ar imprumuta de afara. Asta te afecteaza mai mult ca un show cu 10 oameni tinut in strainatate, urmat de somn in parcarea unei benzinarii.

Dar si cele mai bune si de ce? 

Victor “Vava” Ferezan: Momente bune… sunt multe faine. Sa deschizi Exit Festival pe Main Stage, sa te laude Myles Kennedy pe scena dupa ce ai cantat in deschiderea lui, sa faci un jam cu Nick Oliveri si sa te faci praf cu el dupa asta, sa ai o piesa pe o compilatie californiana de stoner sau tricouri vandute pana in Canada, Brazilia sau Suedia sunt chestii la care nu visam cand am inceput sa cantam. Si sunt doar cateva.

Preferati concertele de club sau cele mari in open space? 

Victor “Vava” Ferezan: E clar ca fiecare are ceva aparte. Energia unui club fain nu se regaseste la un main event outdoor. Dar si sa canti la cateva mii de oameni la un fest rupe! Cred ca totusi preferam festurile.

De-a lungul anilor ati cantat in deschiderea multor trupe importante internationale. Care ati spune insa ca a fost momentul care v-a marcat cel mai mult? 

Victor “Vava” Ferezan: Personal, am doua momente care mi-au ramas in minte: cel in care am deschis pentru Slash, la Bucuresti si Street Mode 2018, in Salonic, cand publicul a inceput sa ne aplaude cand am urcat pe scena. Pentru o trupa din Romania, sa ai parte de asa ceva la un super fest intr-o tara cu o scena nebuna plina de trupe stoner mari, e ceva tare fain.

Cand ati stiut ca sunteti pe drumul cel bun si ca veti avea succes cu RoadKillSoda?

Victor “Vava” Ferezan: Nu stiu, din interiorul unei trupe, te zbati mereu sa ajungi la urmatorul tel, la urmatorul reper si rareori constientizezi cat drum ai parcurs. Avem succes cu RKS?

Daca ati fi sa descrieti si caracterizati pe scurt (1-2 fraze) fiecare album,cum ar suna?

Victor “Vava” Ferezan: A fucked up trip gone bad…  eu unul nici nu stiam ca inregistram, eram intr-o stare… euforica :)) Oven Sun & Yo No Hablo Ingles low fi, dark, underground culture, live show driven. Space Echo and Time & Mephobia sunt o abordare mai light, mai mainstream, mai lucrata ca sunet, mai grunge. Sagrada?… calatoria noastra spirituala.

Care sunt piesele voastre preferate de pana acum?

Victor “Vava” Ferezan: Un ‘’Very Best off’’ al meu arata asa: Born again, Rocket rodeo, A ship that sinks, Can’t take control, Dead Calm, As black as my lungs, Weight, Bipolar, Drove away, Cruel Conscience, Legless. Pana acum.

Cum ati spune ca ati evoluat in acesti ani de la sound la numarul de concerte, fani si turnee? 

Victor “Vava” Ferezan: Exista o evolutie clara. Soundul a plecat de la o abordare voit low fi, foarte underground, cum spuneam, spre un sunet foarte subtil lucrat, azi. Si interactiunea cu publicul cred ca era mai viscerala la inceput. Astazi, in mod cert, avem semnificativ mai multi oameni la concerte, expunere la ProTV sau Guerrrila, slot bun la Afterhills sau negociem sa deschidem pentru trupe mari in Sofia sau Salonic, adica locuri si actiuni pe care nu le visam in 2011, cand eram foarte nisati. Pentru Romania. Azi, oamenii sunt mult mai obisnuiti cu stilul. Turneele pe care le faceam pana anul trecut insumau chiar si 3 saptamani prin Europa, spre deosebire de 7 zile prin tara, cum faceam in 2014.

De catva ani de zile o aveti alaturi de voi pe Patricia in zona de comunicare. Cand v-ati dat seama ca aveti nevoie de un om de PR si cum a inceput colaborarea voastra? 

Victor “Vava” Ferezan: Tentative in zona asta au mai fost si am lucrat cu diverse persoane foarte ok. Cu Patricia insa am gasit si chimia necesara – ca si gusturile culturale comune – sa facem asta cu placere si sa trecem peste momentele mai dificile care apar intr-o trupa. Deja putem spune de mult timp ca Patricia este parte din trupa, nu ‘’un departament extern’’. In plus, experienta ei din zona de publicitate ajuta enorm.

Cat de important este pentru voi ca trupa cum comunicati cu fanii si presa? Cat de mult timp si atentie acordati acestui aspect si de ce? 

Patricia: Comunicarea cu presa, si mai ales cu publicul, este foarte importanta. Muzica si tot ce tine de imagine e a two-way street. Tot ce alegi sa expui publicului si presei va contribui la pozitionarea trupei si la construirea unei imagini. Daca oamenii vin la concerte si se simt bine, deja esti in castig. Daca raman la baut, interactioneaza cu trupa, poarta merch-ul, e cu atat mai placut. Atat pentru trupa, cat si pentru public. Cred ca la sfarsitul zilei cel mai important e sa se simta toata lumea bine si chill.

Acordam multa atentie acestui aspect. Si fanii RoadkillSoda sunt super caterinca. De multe ori incercam sa facem content care sa ii implice si pe ei.

Care sunt mijloacele de comunicare care functioneaza cel mai bine pentru voi?

Patricia: Facebook, Instagram si YouTube. Fiecare pe felia respectiva. In principiu, pentru ca ai feedback real si poti sa tii legatura cu oamenii, sa interactionezi cu ei. Si Spotify pentru ascultat muzica.