La inceputul acestui an, Euronews Romania a finalizat recrutarea echipei de management care va conduce redactia canalului de stiri din Bucuresti. Silviu Calangiu este seful departamentului Digital. Mereu in cautare de noi tehnologii si tehnici de livrare a continutului prin social media, cu o gandire creativa si o experienta editoriala solida, Silviu lucreaza in televiziune din 2004 si in digital din 2008, abordand new media si integrare de continut pentru ambele platforme. El s-a dezvoltat ca manager editorial si a integrat mesajul din programele de televiziune si digital. Silviu cauta mereu subiecte cu potential de viralizare si este intotdeauna interesat sa gaseasca o noua abordare in subiectele de interes pentru public.

Am vorbit cu Silviu despre inceputirile in jurnalism, mentori, cele mai importante etape ale carierei sale, precum si ce urmeaza acum in cariera si isi propune. 

un interviu de Romanita Oprea

Cum a fost inceputul tau in presa – intrarea in ProTV? Ce a reprezentat pentru tine aceasta oportunitate, dar si cat de mari au fost provocarile?

Presa am inceput-o, de fapt, un pic mai devreme fata de episodul PRO TV.  Pe la 19 ani, cu o practica unu la unu cu meseria de jurnalist, la “Cuget Liber”, in Constanta. In PRO, am ajuns la 22.  A fost…as zice romantic.  In ideea in care lumea fotbalului – sunt mare fan! – foloseste acest termen pentru a descrie vremurile demult apuse in care toate echipele jucau cu opt oameni in atac si se aparau cu portarul si alti doi.

Era un varf de val pentru trupa din Pache, un hei-rup sincron, bazat pe un univers spectaculos. Cu un sistem de vedete blindat de un departament de comunicare formidabil.  Cu un workflow extraterestru pentru Romania acelor ani.  Cu siguranta, la inceput, fascinatia m-a facut prea putin constient de locul in care am ajuns si de posibilitatile pe care le-as fi avut in cariera.

Cat despre provocari, cred ca m-am descurcat onorabil sa ma integrez rapid, astfel incat sa ajung intr-un punct care sa imi permita sa fur meserie…fara sa fiu considerat un intrus. E o lume care asa functioneaza pentru cei aflati la inceput de drum. Nu sta nimeni sa explice, sa arate. Sau, ca sa fiu fair, pentru ca am avut sansa sa primesc sprijin de la oameni precum Andreea Liptak, Elena Lasconi sau Tiberiu Vilciu, prea putini isi fac timp pentru cei la inceput de drum.

Cand ti-ai dat seama ca TV este ceea ce iti doresti cu adevarat sa faci si nu alte media si de ce?

Pai, ca sa extind ideea de mai sus, in 2004, Stirile PRO TV simbolizau varful ideii de presa, de media, in Romania.  Nu mai era nimic dincolo. Everest si punct. Indiscutabil.  Atinsese o maturitate aparte – asa cum se poate spune despre un anumit business ca ajunsese in acest punct al evolutiei la nivelul acelor ani. Nu a fost deloc greu sa ma las cucerit si sa nu mai caut. Sa nu ma mai intreb.  

Care au fost cele mai mari greseli pe care le-ai facut si cum le-ai depasit?

Ohooo, sunt mult prea multe pentru a le trece de la capat, cu liniuta sau a le identifica pe cele mai cele.  Extrem de important este, insa, ca am crescut intr-un mediu in care sincopele de pe drum nu s-au vazut la final, pe sticla.  E o arta, iar PRO TV o practica elegant si in prezent.

De depasit…mai greu, ca orice om implicat dar prea putin experimentat. In primii ani, cu lacrimi si frustrare, apoi cu un dram de maturitate care m-a facut sa ma concentrez pe urmatorul pas important, mai ales daca nu puteam schimba in niciun fel deznodamantul anterior. E si asta o lectie, sa constientizezi ca poti invata multe despre tine, nu doar despre altii…

Cat de important este sa mentori adevarati de la care sa inveti? Care sunt lectiile principale pe care le-ai primit tu si de care vei tine mereu cont?

Ar fi ideal sa avem repere indiferent de nivelul profesional.  Oameni de la care sa avem ce prelua. Sunt convins ca exista lideri carismatici, cu verb, cu nerv si cu un “de ce” foarte bine articulat la purtator si in Romania.

Altfel, cred ca este mult mai important sa realizezi ca vei invata de la toata lumea, in orice pas al carierei. Nu doar de la cineva anume. Ba chiar, uneori, chiar oamenii pe care ii ignoram (arogant sau inconstient) sunt izvoare de intelepciune. Trebuie sa doar fim cu urechile destupate si sa nu uitam de empatie.

Care sunt cele mai importante calitati ale unui jurnalist tv,din punctul tau de vedere? Dar ale unui producator? De ce?

M-as opri la “jurnalist”. Fara TV. Valorile si reperele morale trebuie sa predomine indiferent de mediul prin care este transmisa informatia. Ca lucrezi la site, faci social media ori produci pentru TV sau online…tot trebuie sa ai coloana vertebrala, sa stii sa nu-ti tai singur craca de sub picioare prin decizii puerile. Sa fii onest, sa il pretuiesti pe cel caruia i te adresezi si, tot din respect pentru public, sa ii oferi informatii curate, verificate, nu momeli de doi bani. Sa faci meseria asta asa cum a fost ea imaginata.

Daca te referi strict la lucrul cu imaginile…as adauga si un pic de fler, de apetenta, capacitatea de a identifica potentialul intr-un cadru, un eveniment, o intamplare, doua randuri de informatie. Pe un fundament solid, o astfel de gandire ar trebui sa duca la rezultate spectaculoase pe post.

Producatorul e o alta specie. Nu doar ca e recomandat sa fi facut teren….ci e nevoie de 1-2 pasi suplimentari mari fata de reperele jurnalistului. Sa stie, de exemplu, sa gandeasca intr-o logica a desfasuratorului tot continutul pe care l-a primit.  Sa dea fluenta, cursivitate produsului, indiferent ca e o rubrica de 4 minute sau o emisiune LIVE de trei ore. 

Care are au fost cele mai mari provocari ale perioadei Acasa TV?

Trecerea de la un mediu efervescent, asa cum era internetul in anii 2010 – cand incepusem treaba la www.stirileprotv.ro – la un post de nisa, care avea drept public-tinta…femeile. Pare facil ca o reclama la detergent sa creezi pentru doamne si domnisoare, dar te asigur ca nu este asa. E nevoie de multa gandire si daruire ca sa scrii cateva randuri. Sau ca sa impachetezi un story.

Fac o mica paranteza: imi pare tare rau ca Acasa TV nu a avut sansa sa progreseze asa cum sunt ferm convins ca putea si merita. A venit era de dupa serialele Ruxandrei Ion, in care nimeni nu a mai investit nimic acolo.  Au existat doar pretentii ca postul sa fie parte din angrenajul PRO, sa ia din publicul de daytime de la alte televiziuni.  Dar inertia nu avea cum sa fie ca pe PRO TV, iar in 2014, asa cum se stie, conducerea a decis sa opreasca productiile. Cred ca regreta decizia acum.  

Astazi, avem un PRO 2 de care nu mai stie nimeni si pe care incearca sa il resusciteze – a se vedea show-ul cu Majda Abuloumosha pe care l-au oprit de la difuzare pentru ca nu dadea rezultate.  Intre timp, Kanal D face cifre foarte bune cu retargetarea pe public feminin.  Deci…know-how-ul PRO sustinut cu investitii macar la nivel de Kanal D, acum 7-8-9 ani…unde sa fi dus? In niciun caz in jos.  

Ce inseamna crearea unui format tv original, de la zero?

De la zero, pentru mine, consider ca a fost doar Casa Ibacka. Am plecat de la ideea de filosofie a sexelor (am facut un fel de spinoff, inspirat de postarile fostului meu coleg Radu F. Constantinescu, scriitor de success, copywriter la acea vreme, in Acasa), de razboi pe teme zilnice din perspectiva lui si a ei.  Si ne-am dus, alaturi de Cabral, Andreea, Claudia Sfetcu – producatorul emisiunii – si Victor Ionita, care acum este lead editor in echipele de productie de la Antena 1, intr-un mix de reality, late night si talk nemaintalnit.  Cu rezultate bune si foarte bune, desi, repet, nu exista sustinere reala pentru a putea dezvolta proiectul.  Si aici am un mare regret: ca nu m-am luptat  mai mult sa ramana in grila pentru sezonul 2.

Care ai spune, din toate aceste perioade, ca este cea care te-ai prins / te caracterizeza cel mai bine si de ce?

In fiecare dintre ele am facut lucruri pe care mi-am lasat amprenta. Si bune, si mai putin bune. Si din toate am avut de invatat. Nu pot spune ca o perioada anume imi este mai draga ca alta, intrucat sunt parti din mine si le pretuiesc ca atare.  

Ce te-a determinat sa parasesti trustul PRO TV dupa atat de multi ani? Ai mai avut momente si in trecut cand te-ai gandit sa o faci? Daca da, ce te-a determinat sa ramai?

Am identificat, dincolo de provocarea de a face ceva de la zero absolut, o oportunitate si…pur si simplu, s-au brodit nevoile si planul Euronews cu intentiile si cerintele mele.  

Altfel, am mai avut ocazii sa plec – ofertele din TV le-am refuzat din atasament, nu m-am vazut in alta parte decat in PRO.  Iar discutiile din alte zone decat media nu s-au concretizat.  

Cum a venit propunerea din partea Euronews?

Nu a fost vorba despre o propunere, ci despre doua examene cat se poate de dificile, intinse pe aproximativ o jumatate de an. Unul – cu tot ceea ce presupune: concurs de dosare, interviu, proba scrisa, discutii – in Franta. Cel de-al doilea, in care am urmat aceiasi pasi, aici.

Ce iti propui in noua functie pentru primul an de zile?

Sa strang in jurul meu oameni de calitate, alaturi de care sa construiesc valoros si viabil.

Suntem parte din familia uneia dintre cele mai mari televiziuni de stiri globale, asa ca asteptarile sunt justificate.  De altfel, ne bucuram de sprijinul direct al celor de la Lyon, de la Euronews World. In timp ce in Politehnica, institutia care detine brandul Euronews in Romania, descoperim zi de zi un univers care abia asteapta sa fie explorat: AI, robotica, energie verde, comunicatii, biotehnologie – toate se intampla in campusul de pe Splai, la doi pasi de noi.

Totodata, am in plan sa fac anumite lucruri in zona de digital care, in acest moment, nu se intampla pe piata din Romania.  Dar pentru inceput, focusul este pe integrarea continutului.

Ce reprezinta pentru tine un content valoros?

Informatie atractiva, curata, verificata, rapida. Neaparat cu o componenta digitala. Transmisa in limbajul potrivit pe mai multe media – TV, web, social media.  Context, profunzime, dar si posibilitate de follow-up la fel de valoros.  Potential de viralizare.  Potential de monetizare. Un mare plus in zona de brand awareness.

Pe „vremurile noastre” se intra foarte greu in televiziune. Cum este acum si cum este noua generatie?

Au alt background si alte repere, e firesc sa fie totul altfel.  Ii vad mai putin interesati de ideea de cariera, mai degraba atrasi de o logica a bifelor: am lucrat SI acolo!  Cred ca Simon Sinek povestea ca a stat de vorba cu un tanar care, dupa 8 luni petrecute intr-o companie, era plictisit…ca inca nu avansase, ca batea pasul pe loc. Sigur ca exista explicatii psihologice pentru tiparele acestea de comportament, dar, crede-ma, prea putini angajatori au rabdare sa se duca la manual.

A aparut si pandemia in vietile noastre, iar piata muncii s-a schimbat radical. Lucrul de acasa este solicitat tot mai des, de exemplu, ceea ce in televiziune…functioneaza doar pana la un punct.

Pe de alta parte, cei mai tineri ca noi vin si cu pretentii foarte mari. Nesustinut de mari. Aici e problema, de fapt. Nu ca cer ceea ce cer, ci ca nu au acoperire pentru ceea ce ofera.

Nu stiu, e un exercitiu si pentru mine sa caut calea corecta de comunicare. Vad foarte mult talent si potential, dar nu pot trece peste valorile jurnalismului traditional doar de dragul unei scantei de moment. Inca jonglez cu termenii negocierii asteia dintre generatii.

Clar, copiii sunt mult mai empatici si mai descurcareti decat noi – decat noi la varsta lor, cel putin –  dar mi-ar placea sa fie o idee mai profunzi.

Ce sfaturi ai da celor care aleg acum drumul televiziunii sau sunt la inceputul carierei?

Sa fie curajosi, sa spuna ce gandesc si sa nu se indeparteze de valorile meseriei asteia si de cei sapte ani de-acasa.  Sa nu se panicheze la prima provocare reala.  Si sa aiba rabdare. Multa, multa rabdare.

Tu ce cauti pentru echipa ta de la Euronews?

Mult echilibru. Uman si editorial.