Vasja Veber este co-fondatorul și directorul de dezvoltare a afacerilor (CBDO) al Viberate, o platformă globală de top pentru date și analiză muzicală. Bazându-se pe experiența sa de manager muzical, Veber a co-fondat Viberate în 2015 alături de Matej Gregorčič și renumitul artist techno UMEK. El a jucat un rol esențial în transformarea platformei într-un instrument cuprinzător care agregă și analizează date de la servicii de streaming, platforme de ticketing și canale sociale pentru a oferi informații utile artiștilor, caselor de discuri, promotorilor și profesioniștilor din industrie.

Prezent ca speaker la East European Music Conference 2026 (EEMC), am vorbit cu Vasja Veber despre talent, date, antreprenoriat, agenți AI, etc.

un interviu de Romanița Oprea, din seria #goodvibes

Cum a crescut importanța datelor în ultimii ani în industria muzicală?

Acestea au schimbat modul în care sunt descoperite talentele. Înainte ca datele să devină principala sursă de descoperire a talentelor, casele de discuri erau mai proactive. Căutau muzicieni pentru concerte live în comunități închise, ascultau înregistrări etc. Acum sunt mai reactive, așa că așteaptă până apare cineva și apoi îi contactează cu o ofertă. De asemenea, a redus riscul. Dacă ești promotor, poți verifica dacă artistul pe care dorești să-l angajezi este popular în zona ta, iar acest lucru îți crește semnificativ șansele unui eveniment profitabil.

Ai co-fondat Viberate în 2015. Care au fost obiectivele tale la început și cum s-au schimbat acestea de-a lungul anilor?

Ne-am dorit să devenim un standard pentru industria muzicală și, într-o oarecare măsură, am atins acest obiectiv. Ne-am adaptat obiectivele pe termen scurt și mediu de-a lungul anilor, adaptându-ne la mediul macro și la descoperirile tehnologice. În ultimii ani, noi, ca multe alte companii, ne-am orientat puternic spre integrările AI, iar astăzi Viberate este unul dintre principalii furnizori de date pentru agenții AI de date muzicale. Datele de înaltă calitate sunt cea mai importantă parte a fiecărui serviciu de inteligență artificială și vedem o mare oportunitate în acest sens.

Care au fost, până acum, principalele provocări și cum le-ați depășit?

Finanțarea este cea mai mare provocare, deoarece a fi un start-up european nu ajută tocmai la strângerea de fonduri. Legislația americană și cultura lor facilitează mult strângerea de capital pentru start-up-uri, dar în Europa suntem în urmă. A doua provocare este dezvoltarea business-urilor, unde americanii sunt din nou în frunte. Aproximativ 70% dintre clienții noștri provin din SUA, așa că trebuie să fim prezenți acolo în mod constant, ceea ce înseamnă multe costuri de călătorie pentru a vizita clienți și a vorbi la conferințe.

Cum s-a dezvoltat compania de atunci și care sunt obiectivele dumneavoastră de business pentru 2026-2027 și de ce?

Am deservit peste 15.000 de clienți până acum și creștem cu o rată anuală de 30%. Astăzi, suntem una dintre primele 5 companii de analiză muzicală la nivel global, ceea ce este o mare onoare pentru noi. Încă suntem considerați inovatorii de top din industria noastră, iar acum, în era inteligenței artificiale, acest lucru va fi și mai proeminent.

Cine este cel mai greu de convins „grup” de oameni cu privire la importanța datelor în 2026 și de ce?

Agenții de școală veche și căutătorii de talente. Aceștia percep datele ca pe o amenințare la adresa industriei și un substitut pentru gustul muzical, ceea ce este complet greșit. Noi vedem datele ca pe informații adiționale, dar credem în continuare cu tărie că trebuie să simți pasiunea pentru muzică dacă vrei să ai succes. Datele te vor ajuta doar să restrângi selecția și să te concentrezi pe lucruri care au un potențial real.

Cum te afectează creșterea inteligenței artificiale până acum? Ce crezi că se va întâmpla în viitor?

Credem că datele de înaltă calitate vor deveni și mai importante, deoarece niciun serviciu de inteligență artificială nu funcționează bine fără un set de date subiacent bun. Accentul se va muta de la platforme la asistenții inteligenței artificiale, iar oamenii vor folosi o combinație de date și raționamentul inteligenței artificiale pentru a obține informații, punând întrebări în limbaj uman simplu. Este o schimbare tectonică în modul în care datele vor fi utilizate în viitor. Pentru noi poate nu este viitorul, ci mai degrabă prezentul.

Cât de important este pentru artiștii independenți să înțeleagă datele și să aibă acces la ele?

Foarte important. A nu-ți cunoaște foarte bine datele este ca și cum ai avea o trupă rock fără chitarist. Artiștii de succes știu cum să utilizeze datele pentru a-și stimula carierele, în timp ce cei fără succes se plâng adesea că datele nu reflectă cu adevărat cine sunt. Cu toate acestea, acestea spun o poveste despre locul în care te afli în carieră, dacă îți crești publicul, cât de repede faci asta și unde în lume ești cel mai popular. Toate aceste lucruri contează pentru companiile care sunt interesate să te ajute să-ți monetizezi muzica.

Care considerați că sunt principalele tendințe din industria muzicală în acest moment și de ce?

Principala tendință este hiperproducția muzicală. Aceasta a fost o tendință încă de când am înființat compania, dar odată cu apariția serviciilor pentru muzica generată de inteligență artificială, această parte a explodat complet, deoarece poți crea muzică decentă fără nicio abilitate muzicală. Este bine pentru industrie? Aș spune nu, pentru că diluează veniturile muzicienilor, dar cred că acest lucru se va normaliza treptat, iar serviciile de inteligență artificială vor deveni o asistență eficientă în procesul de producție muzicală. Calitatea necesită în continuare abilități umane, deoarece muzica este un lucru emoțional, așa că până când cineva va inventa o inteligență artificială conștientă, emoțiile vor rămâne exclusiv oamenilor.

Ce vă doriți pentru industrie?

Mai puțină centralizare. Cea mai mare parte a business-urilor muzicale se concentrează în jurul câtorva orașe: Los Angeles, New York, Nashville și Londra. Există o oarecare activitate în Berlin și România, dar UE este în urma restului lumii și, dacă lucrurile nu se schimbă la un nivel superior, vom fi în curând depășiți de Africa. De fapt, pe baza ascensiunii rapide a artiștilor africani, cred că aceștia sunt deja în avantaj.

Cu ce ar trebui să contribuie fiecare dintre noi pentru un viitor mai bun în industrie?

Ca fan, cel mai bine este să te abonezi la unul dintre serviciile de streaming. Observăm că ascultătorii europeni încă preferă să asculte muzică gratuită pe YouTube. Deși YouTube plătește artiștii din veniturile lor din publicitate, plata per streaming este încă semnificativ mai mică decât la DSP-urile premium, cum ar fi Spotify sau Apple Music. Abonamentul lunar costă mai puțin decât o rundă de băuturi și îți oferă acces la majoritatea, dacă nu la toată muzica mondială, așa că este într-adevăr ridicol de ieftin și ar trebui să sprijinim artiștii abonându-ne la cel puțin unul dintre ei.

Care sunt principalele trăsături ale europenilor care participă la festivaluri și concerte de muzică?

Comparativ cu festivalurile din SUA, aș spune că principala diferență este experiența muzicală generală. Festivalurile europene se concentrează în continuare foarte mult pe muzică, în timp ce festivalurile americane sunt mult mai strălucitoare și se concentrează pe maximizarea veniturilor. În multe cazuri este vorba despre cultură versus afaceri.

Cum se schimbă demografia și ce trebuie să știe artiștii mai mici, independenți, pentru a se adapta pieței?

În ceea ce privește datele, trebuie să-ți cunoști datele demografice pentru a ști ce canale să utilizezi pentru a comunica cu publicul tău țintă. Generația „baby boomers” folosește Facebook, Generația X folosește Twitter (nu-i voi spune niciodată X), milenialii sunt pe Instagram, iar Generația Z folosește TikTok. Așadar, dacă lansezi schlagers germani și îți faci reclamă noului album pe TikTok, nu vei avea pe nimeni care să te asculte, dar dacă îți cheltuiești banii pe reclame pe Facebook, probabil vei obține ceva tracțiune. Sună de la sine înțeles, dar crede-mă, mulți artiști nu cred asta știind unde își petrece publicul lor timpul în timp ce stau pe toaletă.

Ce cauți când mergi la un concert? Care este genul tău muzical preferat?

Îmi plăcea foarte mult muzica rock și metalul, dar am petrecut 12 ani ca manager al unui DJ techno global, așa că am fost cu adevărat absorbit de muzica electronică. Merg rar la concerte, dar o dată pe an merg la Ibiza cu prietenii mei și avem o săptămână plină de cluburi, așa că le scoatem din organism și apoi ne putem întoarce la familiile și locurile noastre de muncă relaxați și plini de energie.