M-am vazut cu Dio de la Phoenix Media, zilele trecute. Mai exact Vineri. A fost o vreme placuta si-o lumina buna pentru fotografii si-am zis sa dam o tura prin Centru Vechi, sa-mi povesteasca despre noul lor produs – reteaua de plasme, plasata fix in zona pietonala. Ce-a iesit, a fost mult mai mult decat o simpla prezentare…

un interviu de Marian Costache

M.C.: 3,2,1, merge jucaria!
D.B.: Zii Mariane, ca tu stii cu-ntrebarile.

M.C.: De ce nu vrei sa-ti faci poze?
D.B.: NU VREAU SA FAC POZE!

M.C.: Da. Ce-ai facut in ultimii 5 ani?
D.B.: Am crescut singura forma de outdoor a viitorului…

#centrulvechi

M.C.: Stai, stai, stai, ne-ar lua pana maine povestea asta… Am vazut recent ecranele astea, de format mic, de-aici din Centrul Vechi si-am zis ca deoarece blogul nostru se ocupa de chestii mai aparte, de nise de comunicare cu un nivel crescut de inteligenta adaugata, sa te rog sa-mi povestesti. In plus, pentru OOH e o perioada de criza si din punct de vedere legislativ si economic si mi s-a parut foarte interesant cum ai reusit. Pare un proiect cu aplicabilitate crescuta si e foarte pe trend. Despre astea as vrea sa aflu.
D.B.: Ecranele sunt LCD-uri si e o diferenta fata de celelalte ecrane pe care le aveam noi, de tip dinamic.

M.C.: Alea ce dimensiune au?
D.B.: De la 12 mp in sus dar majoritatea sunt de 12 mp. Rezolutiile sunt diferite. In cazul asta, pentru LCD-uri vorbim de o rezolutie full HD.

M.C.: Si cele mari?
D.B.: Cele mari, au o rezolutie mult mai mica. Ecranele de-aici sunt nisate pe partea pietonala.

M.C.: Foarte nisate pentru ca suntem intr-o zona absolut hot.
D.B.: Exact! In plus, vin cu ultima tehnologie posibila, pentru ca asa cum vezi si tu, bate soarele-n ele si se vad senzational, fara niciun fel de probleme. Ecranele sunt americane, nu-s facute-n China, si din cauza asta proiectul a costat enorm.

M.C.: Am inteles.
D.B.: Cam fiecare element de-acolo e facut in alta tara…

#mobilierurban

M.C.: Am vazut ca arata foarte bine si postamentul. Nu e un stalp sec pur si simplu, ci e foarte bine integrat in zona de mobilier urban.
D.B.: Avand in vedere ca avem un parteneriat cu Primaria Capitalei, am fost rugati sa avem o arhitectura care sa se potriveasca cu Centrul vechi al Bucurestiului. Asta ne-a dus de asemenea catre costuri mari. Adica un picior de-al meu, costa cat 3 backlit-uri care le pun baietii astia…

M.C.: Ia, ia, sa vad!
D.B.: Rectific, un picior al acestui LCD costa cam cat 3 backlit-uri!

M.C.: Sunt simpla fata?
D.B.: Da. Ecranele sunt toate simpla fata.

M.C.: La ce-naltime sunt?
D.B.: 2,40 – 2,50. Au o diagonala de 1,40, au 5000 de candele, ca si luminozitate. Ca sa-ntelegi, ecranul tau de-acasa are intre 300-500. Daca-l ai din comert, de la Flanco, Domo, Media Galaxy, atata e. Nu doar ecranul e cheia succesului. Mai este si carcasa. Asta e luata de la alt producator, o carcasa specializata pe chestia asta, cu aer conditionat , cu heater, cu peste 10 ventialtoare impotriva condensului. Totul este legat electronic, toata comunicatia cu panourile este prin Internet. Controlam tot inautru.

M.C.: Da. Inteleg. Atmosfera controlata 100%. Spuneai ca proiectul a fost lansat la-nceputul lui …
D.B.: Iunie.

M.C.: Foarte tare! Cand industria era pe punctul sa colapseze sub zvonurile legate de noua lege…
D.B.: Pot sa spun un singur lucru. Toate firmele de outdoor adunate la un loc din Romania, nu au investit in ultimii 2 ani cat am investit eu. Dovada clara in acest sens o ai pe strada, unde vezi niste backlit-uri care cred ca au si 20 de ani…

#calitateindoielnica

M.C.: Aaa, credeam ca vrei sa spui de-astea noi…
D.B.: Nu! Nu e problema mea! Nu ma intereseaza cine ce pune si toate celelalte. Fiecare-si face socoteala lui. Problema e ca au ramas si se pun niste backlit-uri de o calitate absolut indoielnica. Chiar si astea noi in 2 ani de zile arata deplorabil.

M.C.: Te referi la suportul efectiv?
D.B.: Eu nu-nteleg clientii care se bat cu pumnul in piept ca sunt mari si tari si occidentali si frumosi samd… Sau poate clientii nici nu stiu?!

M.C.: Pai da, poate ca nu stiu!
D.B.: Da, da’ vad pe strada. Cum … agentiile de publicitate?! Bine, agentiile de publicitate in afara de 5-6 agentii, sunt foarte slabe. Sunt oameni foarte slabi pe piata.

M.C.: Ha, ha, ha! Asta vrei sa cada la montaj?
D.B.: Nu, asta nu vreau sa cada la montaj! Nu! Agentiile au o problema, nu au oameni de outdoor. Sunt cativa oameni vechi de outdoor, in primele agentii iar in rest e vid. Uite, daca vrei am o-ntrebare si mai tare. Cati bani au alocat agentiile de publicitate in ultimii 3 ani in traininguri si cursuri pentru oamenii de outdoor?

#schelet

M.C.: Eu n-am auzit…
D.B.: Nici n-ai auzit vreodata sa se faca asa ceva. Eh, ok. Deci nu se investeste. Chestia asta nu se doreste. Se doreste doar sa creasca rebate-ul. Ma rog, asta-i alta poveste…

M.C.: Ha, ha, ha! Asta-i o tema spinoasa!
D.B.: Eu n-am niciun fel de problema, deci inca o data, nu m-ascund de problemele astea pentru ca le spun in fata si toti stiu ca asta-i felul meu de-a fi.

M.C.: Esti un Robin Hood!
D.B.: Exact! Revenind la partea de investitie si la partea de panouri, arata foarte urat. Adica este inadmisibil sa vezi in oras panouri fara niciun fel de rama. Am vazut azi unul fara rama, nu mai avea nici macar piciorul acoperit. Era un schelet si cu un patrat, asa… Era pus polyplan si pe fata si pe spate.

M.C.: Asa zisa carena, disparuse.
D.B.: Bai! Langa ce-ti pui imaginea, AIA ESTI! N-am inventat eu asta! Unde-ti pui imaginea, asa te reprezinti. Nu spun, poate si noi am trecut prin carente de genul asta da’ am facut eforturi sa ne-mbunatatim. In momentul in care vezi la anumite companii ca lucrurile astea nu se mai imbunatatesc niciodata, acelea ar trebui eliminate! Asta e economia de piata, asa cum o-nteleg eu, cel putin…

#preturi

M.C.: In prezent se da o lupta fara niciun fel de scrupule, pe preturi.
D.B.: Ehhh… Pai cand nu stii, si esti cofetar-patiser si te-ai bagat in outdoor, singurul lucru pe care stii sa-l faci e sa dai pretu’ jos!

M.C.: Ia zi-mi, tu de unde stii atata outdoor? Ca nuuu …, nu mai tin minte.
D.B.: Bai, lucrez de 13 ani in outdoor.

M.C.: Multi inainte!
D.B.: M-am angajat la Churchill in 2000 si-am crescut incetul cu incetul pana in 2003 la sfarsit si din 2004 am facut Phoenixu’. La anu’ fac 10 ani.

M.C.: Multi inainte! Aveai la un moment dat in birou un afis misto, cu milionari under…
D.B.: Aaaa … era o gluma, facuta de niste colegi. Da’ nu mai stiu sa-ti zic exact.

#milionar

M.C.: Daca pui asa problema, esti p-acolo.
D.B.: Mnu, nu neaparat… Ce-nseamna sa fii milionar de fapt? Trebuie s-o gandim si p-asta.

M.C.: Adica esti milionar abia cand ai cash in banca un milion?
D.B.: Nu. Departe de mine chestia asta! Uite daca vrei sa vezi cum gandesc altii. Sunt unii oameni care au 50 de panouri pe domeniul public si daca le ceri sa-ti vanda firma, iti vand de 12 ori sau de 17 ori EBITDA si aia n-au nicio treaba si nici nu sunt milionari. Ca nu le spune nimeni ca sunt milionari dar daca lor le place sa creada si sa se gandeasca ca vor lua vreodata niste bani de genul ala… Le place lor sa se gandeasca. Foarte bine, e si asta un statut! Sau… Sau ai un business consolidat si corect, in care sa ajungi in postura ca intr-o piata de outdoor, pe care si tu o stii la fel de bine ca mine, sa te roage bancile sa-ti dea credite.

M.C.: Tare! Deci asa, se roaga bancile…
D.B.: Bancile vin, normal ca vor sa lucreze cu companiile care merg si care merg cu profit si care declara profit. Eu m-am plictisit in Sectorul 2 sa fiu Top Profit, pe nisa mea. Cred ca sunt al patrulea an la rand, nici nu stiu… Se poate face business si profit si platind impozite la stat. Da’ tre’ sa investesti in oameni, tre’ sa ai rabdare, tre’ sa ai niste principii.

M.C.: Deci ai inceput la Churchill in 2000, ai zis.
D.B.: Da.

M.C.: Si Phoenix s-a lansat in 2004.
D.B.: In 2003 Decembrie e infiintata ea. Apoi eu am parasit Churchillu’ si am venit spre compania mea.

#primulscreen

M.C.: La scurta vreme.
D.B.: Mda. Mie nu-mi place sa fac lucruri ambigue. Si din 2005, de cand am montat primul screen, avem 8 ani de experienta in screen-uri.

M.C.: Care a fost primul, ala de la Unirii parca?!
D.B.: Nu! Ala a fost al doilea, a fost a doua zi. Primul a fost la Razoare.

M.C.: Acum mai merge ala?
D.B.: Nu. Ala de la Razoare nu mai e acolo, ca se lucreaza la Metrou dar cel de la Unirii e inca pe aceeasi pozitie. Suntem leaderi, de departe, in aceasta nisa.

M.C.: Ce companii mai sunt ?
D.B.: Mai sunt…

M.C.: Nu ma refer la formate mici, ca aici s-ar putea sa nici nu fie nimeni.
D.B.: Nu. Vorbim de screen-uri aici. Mai este Inga Media, in Bucuresti cu 7 locatii. Mai este Vision Media, care cred ca au si ei tot vreo 7 locatii. Mai este Media & Advertising, care din punctul meu de vedere este cea mai atractiva dar din pacate nu cred ca vor sa vanda.

#locatii

M.C.: Te gandesti sa si cumperi? Te mai extinzi?
D.B.: Hm, da. Ma gandesc sa cumpar. Foarte mult, nu mult! Adica la anu’ vreau sa montez, daca nu reusesc sa cumpar pe nimeni, mai multe televizoare. Mult mai multe televizoare. Avem bani de investitii, partenerul meu e de vina pentru asta, el este foarte expansionist si mi-a deschis si mie ochii. E mai bun ca mine in partea asta de investitii, finante si ne completam senzational.

M-as bucura daca as reusi anul viitor sa dublez numarul de locatii. Incetu’ cu-ncetu’ oamenii o sa vina toti pe partea de TV-screen. Mult mai usor, mult mai vizibil, mult mai normal, mult mai ok. Rezolutiile sunt fantastice. Am schimbat acum televizorul de la Unirii si pe cel de la Lahovari, incet-incet o sa le schimbam pe toate. Astea doua fiind printre primele montate. Logic. Sunt niste rezolutii si arata senzational. Deci nu exista pe piata aceeasi rezolutie la nivelul ala de metri patrati. Cu siguranta c-o sa-si indrepte privirea catre calitate, catre usurinta, catre comunicare, catre mobile. Se pot dezvolta aplicatii, este foarte simplu.

M.C.: Da, merg campanii cross-media.
D.B.: Panoul static … Cand te uiti ca mai e si-ntre alte 30, ce-‘oi vedea?! Da’ nu-nteleg! Ca, revin la partea cu agentiile. Deci in afara de, ti-am zis eu, 5-6 agentii care mai au oameni corecti din punct de vedere pregatire profesionala… M-am intalnit cu agentii si care atunci cand le-am spus de “solo locations” m-au intrebat: “adica panou’ ala, are un singur layout?” Mi-e greu! Dupa 13 ani de outdoor mi-e greu sa ma duc la unu’, care sa-mi spuna ca ar vrea el o campanie de la mine si eu sa ma pregatesc sa-i dau niste preturi foarte mici ca altfel el nu intra, daca se supara… “Da’ ia supara-te tu si nu mai intra! Ca tu nici macar nu stii sa cumperi.” Aici e problema!

#oamenii

M.C.: Eu am vazut pe pielea mea. Exista oameni cu care te-ntelegi, exista oameni cu care nu te-ntelegi.
D.B.: Nu-i vorba de-nteles sau de ne-nteles. Da’ e vorba de pregatire. Diferenta majora e ca …

M.C.: Cand discuti cu cate unul, il pui sa vina cu CV-ul?
D.B.: Nu-l pun sa vina cu CV-ul da’ macar sa aiba cunostinte de outdoor. “Cumpara outdoor, daca nu stii nici sa cumperi outdoor, la ce mai faci asta?! Doar sa te uiti pe niste poze si sa crezi ca-s bune?!”

M.C.: Ha, ha, ha…
D.B.: Ei nu sunt… Ei sunt excel-isti sau jpeg-isti, asta sunt… No…

M.C.: Maaa…
D.B.: Tre’ sa se uite, tre’ sa citeasca, tre’ sa iasa afara. Directorii lor din agentii, chiar daca sunt mai mici, tre’ sa-i trimita la un curs, sa-nvete macar regulile de baza ale outdoorului. Pentru ca si tu, la fel de bine ca mine si ca toti alti 20-30 de oameni din piata asta, stii ca exista niste reguli de bun simt pe care le poti aplica in outdoor, asa fel incat si campania ta sa fie ok. Te duci tu agentie sa-ti reprezinti un client, care sa aiba 10000 sau 12000 de euro pentru o campanie si sa-i dai un mesh cocotat intre etajul 5 si 10 pe Magheru, care nu se vede de nicaieri decat de la aia de la magazinul Eva, dupa ce au dat faliment. Aia nu-i locatie de outdoor! Aia n-are cum sa fie! Cu aia inseamna ca ti-ai batut joc de client. Nu, nu functioneaza asa! Intr-adevar presiunea e mare si din partea sefilor banuiesc. Joaca asta cu rebate-urile strica tot…

M.C.: Da.
D.B.: O sa ne-nsanatosim.

M.C.: Crezi?
D.B.: Eu sunt convins.

#mediuldeafaceri

M.C.: Mie mi se pare ca mediul de afaceri din zona asta e profund viciat. Da’ in fine…
D.B.: Eu zic ca incetu’ cu-ncetu’, cu unu’ ca mine, cu inca unu’ ca mine, cu vreo 3-4 oameni din agentii mari, care au inteles ideea si care sunt: Maria, Zoltan, Enoiu, Stefan si care inteleg businessu’ putin diferit, se pot rezolva lucrurile.

M.C.: Hai sa revenim la ecranele astea, c-o scapam in politica de tot… Ha, ha, ha…
D.B.: N-avem treaba cu politica.

M.C.: Spune-mi, exista vreo diferenta intre brandurile care intra pe ecranele clasice si cele care intra pe reteaua asta noua?
D.B.: Da. Sunt branduri care intra doar aici…

M.C.: In Centrul Vechi…
D.B.: In Centrul Vechi. Si sunt unele care sunt si pe, si pe. Dar sunt mai multi cei care se adreseaza doar aici decat si pe, si pe.

#clientii

M.C.: Ma rog, ti-am vazut parerea despre unele agentii, vanzarea in businesul tau cum se-ntampla? Direct catre clienti?
D.B.: 75% din businessul nostru se face catre clienti directi.

M.C.: Foarte tare! Foarte, foarte tare!
D.B.: Dupa care, sunt si agentiile … Se poate sa mai fi coborat catre 70% cota clientilor directi. Nu mai mult.

M.C.: Aha! Atunci ai de ce sa fii fericit! Agentiile negociaza in forta!
D.B.: Am ales aceasta cale singur iar fiecare accepta sau nu. Eu nu am acceptat.

M.C.: Ok. De ce gen sunt mesajele care sunt in general postate in Centrul Vechi pe ecrane? Sunt call-to-action, sunt doar de display, pur si simplu? Sunt campanii de brand, sunt promotii?
D.B.: De toate. Nu am un history pe chestia asta, deoarece e prea din scurt. Pe cealalta retea pot sa-ti dau exact, ce/cum, din ce industrie samd.

M.C.: Ati derulat vreo campanie cross-media deja, pe reteaua asta? Asa cum ai zis, sunt absolut de aceeasi parere ca ar merge foarte bine ca suportul asta sa fie intersectat cu mobile.
D.B.: Vom lansa peste doua saptamani o premiera mondiala! Pe care o s-o vezi atunci.

M.C.: Un hint, ceva? Nu fasaie nimic? Ha, ha, ha…
D.B.: Nu! Mobile cu outdoor si cu GPS.

M.C.: Adica, daca esti intr-un loc, sa te agate…
D.B.: Vei vedea! Nici eu nu-nteleg totul, pentru ca am dat de niste copii senzationali, cu care m-am asociat pentru acest proiect. Si vorbesc pe limba IT-istului meu, deci nu vreau sa fac vreo prostie si sa zic ceva care nu-i adevarat. Fiind vorba si de-o premiera mondiala, ne ascundem putin.

M.C.: Am inteles. Ma rog, daca-i asa de-aproape…
D.B.: Da. O sa-ti dau daca vrei un SMS inainte, ca sa vezi ce se-ntampla a doua zi.

#nisa

M.C.: Da, misto. Lucrezi intr-o nisa intr-adevar in crestere.
D.B.: Eu mi-am creat nisa!

M.C.: Ai fost primul, nu?
D.B.: Am fost primul intr-adevar. Imi doresc sa mai vina si altii. La un moment dat obosesti sa fii numa’ tu, numa’ tu… Competitia e buna, de foarte multe ori, iti spun sincer. Iti dau un exemplu, o mare parte din relansarea noastra a fost momentul in care am bagat intervalele orare si-am diferentiat pretu’. Adica noi avem prime time, intre 7 si 11 dimineata, intre 11 si 16 e normal time, intre 16 si 20 iar avem prime time , 20-23 un inter time si night time. Ca sa-ti dau un coeficient: normal time-ul e o unitate, prime time-ul e 1,67 unitati ca si cost, inter time-ul e pe la zero saizeci si ceva si noaptea e 0,25. E normal, poate omu’ ala vrea sa comunice doar intr-un anumit interval. E mult mai logic sa faci chestiile astea si le facem la nivel de ora. Au trecut 2 ani jumate, de cand le-am implementat. Competitia mea, intre ghilimele asa sa zic, face in felul urmator: “iti dau si eu ca… Phoenix”. Numai ca ei pun saracii… Isi iau pretul pe 4 ore si-l pun sa mearga non stop. Deci in 2 ani jumate sa nu fii in stare sa faci un soft?! N-ai cum, normal ca la un moment dat dai kix, e logic.

M.C.: Erau niste studii la un moment dat, care “barfeau” memorabilitatea campaniilor pe TV-screen-uri.
D.B.: Mda. Am eu unu’ facut, cu panoul de la Lahovari si cu urmatorul backlit (nu mai stiu ce client era pe el, cred ca un Vodafone sau ceva) un Betacons. Memorabilitatea de care vorbesti tu, pe acel backlit era 4% si pe TV-screen era 12.

M.C.: Pe aceeasi campanie?
D.B.: Pe aceeasi… A trecut omu’ si l-ai intrebat: “ai vazut panou’ ala? Nu. Da’ p-ala l-ai vazut? Da. Ce era p-ala? Nu stiu. P-ala? Asta!” 4% pe Outdoor?! E jenant!

M.C.: Esti foarte ofensiv! Nu te-am mai vazut demult la o negociere.
D.B.: Nu ca e jenant, e patetic! Din fericire pentru outdoor-istii clasici, nu au studii de audienta. Din fericire, pentru ei. Atentie! Iar eu, am niste studii. Ok. Poate n-‘or fi adevarate. Eu intotdeauna pot sa spun si chestia asta.

M.C.: Poate sunt mai indulgente, asaaa…
D.B.: Poate ‘or fi mai indulgente, poate ‘or fi mai slabe. Bai, pot sa ma repozitionez, nu mai pun 3 minute loop-ul, il pun 1 minut. Nu mai pun filme, pun poze, nu mai pun breakin’ news la 3 minute, pun la 1 minut. Am ce sa fac. Da’ ala cu panou’, ce sa-I faca mah, sa sufle-n el? E o panarama de panou, nimic altceva, praf si ruginit. Asta-i diferenta!
Si Mariane, poa’ sa faca, poa’ sa faca… Am facut asa, ca un gentleman agreement cu mine insumi, sa nu ma bag in partea de panouri. Ca nu vreau sa ma bag acolo.

#autorizatie

M.C.: Adica? Nu vrei sa cumperi?
D.B.: Nu vreau sa cumpar si nici nu vreau sa intru in partea de panouri clasice. Daca intru vreodata in partea de panouri clasice, o sa se-ntample ce s-a-ntamplat si-n partea de screen-uri, pentru ca sunt solutii, pe cuvantul meu de onoare. Clare si evidente! Si de masuratoare si de tot. Bine, mai tre’ sa ai si investitori, mai tre’ sa si intelegi un business pe 10 ani, pe 5 ani. Mai tre’ sa te pozitionezi intr-un fel. Depinde… Din nefericire outdooru’ stim bine cum e: punem azi, vedem ce facem, luam si noi un ban, mergem acasa suntem fericiti, mergem in concediu, Caraibe, suntem si patroni si-am pus-o! Si-avem si-un milion si-o vindem si pe 20 de milioane si aia e si noi n-avem nici macar un actipild pe ea, valabil, d-apoi aviz sau autorizatie sau altceva.

M.C.: Ha, ha, ha!
D.B.: Nu conteaza, aia e, mergem inainte cu totii in aceeasi piata. Mai greu e sa mergi si avizat si cu autorizatii si corect. Nimeni nu-i virgin. Atentie! Nici eu nu-s virgin. Da’ una e sa fii 10% sau 20% ne-virgin si alta e sa fii 99%.

#clasic

M.C.: Hai ca ma tot tentezi sa te-ntreb. Am vazut niste panouri noi, prin oras.
D.B.: Care?

M.C.: Cred ca sunt prin 3 …
D.B.: Aaaa, panouri de outdoor… Nu ma intereseaza, nu dezvolt subiectu’. Nu, nu e treaba mea. Nu stiu, nu stiu, pe outdooru clasic nu ma bag. Nu ma bag, nuuu… treaba mea e sa fac campanii pe DOOH si sa le spun ca exista solutii daca se chinuie, sa-si mareasca vanzarile si sa nu mai dea pretul jos.

M.C.: Mda. Ar fi cazu’, ca sare piata-n aer. De legea aia, ce parere ai?
D.B.: E o lege. Mai multe ce sa zic?!

M.C.: Ha, ha, ha… Erau niste termene…
D.B.: Eh… Daca se aplica sunt un om foarte fericit, daca nu se aplica sunt un om la fel de fericit.

M.C.: Voi cum sunteti?
D.B.: Noi tre’ sa mutam 4 televizoare.

M.C.: Atat?
D.B.: Mda.

M.C.: Pai, chiar foarte fericit.
D.B.: Iti spun, daca se aplica sunt fericit, daca nu se aplica iar sunt fericit. Si tre’ sa-mi micsorez dimensiunea la unu’.

M.C.: Aha, pai nu e nicio tragedie.
D.B.: Si eu spun la fel. Si daca le mutam pe toate nu era o tragedie, ca eu am 20-30 si ceva de locatii. Pana la urma 30 de locatii versus 2000 de panouri sau 1000 sau 500, e diferenta. Da’ … iarasi … e o lege data, n-o comentez, n-am dat-o eu, nu e-a mea…

#dramatic

M.C.: Am inteles. Nici nu te-atinge foarte tare…
D.B.: Nici nu m-atinge… N-am nicio treaba!

M.C.: Dar dac-ar fi sa functioneze…
D.B.: Ar fi dramatic!

M.C.: Nu, nu, nu. Ar fi un beneficiu pentru piata?
D.B.: Hm, eu zic ca da! S-ar schimba kalimera. Ar putea sa-ti vina niste actionari care sa-nteleaga businessu’ pe ani. Ar putea sa-ti vina chiar niste actionari de-afara. Nu stiu daca tu ai sesizat, da’ stii ca in 2013 (Romania n-a mai fost de 10-12 ani in situatia asta) Romania nu mai are niciun investitor strategic de outdoor?! Ba da, scuza-ma, mai este DEFI (Clear Channel) si-atat.

M.C.: Pai cum asa? Affichage-ul?
D.B.: Nu mai este.

M.C.: Nu mai?
D.B.: Eu asa stiu.

M.C.: Am inteles. E un semn foarte nasol asta. Foarte nasol… Adica vrei sa spui ca toti oamenii seriosi s-au saturat de haiducie?!
D.B.: Nu ti se pare normal? O sa se-ntoarca da’ cand o sa gasesca ceva serios.  Ca daca nu gasesc ceva serios, ce sa faca? E normal pana la urma, e de-nteles…

#rebate

M.C.: Uite ca nici nu m-am gandit.
D.B.: Stiu. Nu se gandeste lumea. Cand vine ala si-ti cere nu-stiu-ce, cand vine agentia si zice: “nu-ti dau campania aia daca nu-mi dai 87% rebate, daca nu-mi dai 5500, daca nu te-mprumuti la banca ca sa-mi dai mie rebate-ul, peste ce ti-am dat eu ca si clienti” si-alte d-alea… Am agentiile astea care-au venit si la mine cu niste rebate-uri la care efectiv i-am intrebat zic: “bah, lasa-ma si pe mine 3 minute te rog, si te sun inapoi.”
Si-am sunat si le-am zis: “bah, am sunat la Registru’ Comertului, n-am vandut nicio actiune, am crezut ca mi le-ati luat voi si sunteti actionari cu mine aici, de vreti sa-mpartim asa profitu’. Nu sunteti sanatosi la cap?! Ia nu-mi dati mah niciun client! Va rog eu frumos!
La mine nu se iau banii asa. La mine tre’ sa-ndeplinesti un volum, ca sa-ncepi sa te califici la rebate, altfel nu-l iei. Daca-mi dai 7000 de euro pe an, nu-ti dau niciun rebate. Nu mi-i da!” Eu asta spun agentiilor: “nu mi-i da, ca nu-ti dau bani pe ei! Chinuie-te si nu mi-i da. Daca n-ai ce face si tre’ sa mi-i dai, aia e. Ghinionu’ tau! Inseamna ca ma iei la misto. Nu?!”

M.C.: Ha, ha! Vrei sa scoreze maxim articolu’ asta!?
D.B.: Pai nu vreau sa scoreze maxim, da’ cum sa spun … bah, tre’ sa faci ceva.

#agentii

M.C.: Ai spus tu agentiilor chestiile astea? Esti tare! Nu m-am gandit vreodata… Nu m-am gandit…
D.B.: Eu am agentii cu care nu lucrez, ca sa-ntelegi… Ca nu vreau eu, nu ca nu vor ele. De exemplu nu lucrez cu Mindshare si cu compania lu’ Prajisteanu’ (ma rog, stiu ca nu mai e Prajisteanu’ acolo)…

M.C.: Mediaedge.
D.B.: Asa, mda.

M.C.: Da, inteleg. Daca esti atat de vechi in piata, sunt istorii peste tot.
D.B.: Da. Oricum, nu dau nici interviuri. Cred ca e primul interviu pe care-l dau, dupa ani si ani de zile.

M.C.: Mai ales ca-i asa neconventional.
D.B.: Oricum, incerc sa ma retrag cat pot din vanzari. Sunt foarte focusat pe dezvoltare in momentul asta, pe achizitii, pe tot ce se poate. Deci vreau sa cumpar, da’ sa cumpar lucruri corecte, nu sa cumpar locatii de genu’: “am si eu un televizor de 5 ani, da’-l am pe domeniu’ public. Eu am dat 80.000, imi dai si  mie 60.000 pe el? Bah, esti sanatos la cap? Pai, locatie n-ai. Ai o smecherie a ta, cu cine ai facut tu, care nu-i pe mai mult de-un an. Deci pe locatie n-am ce bani sa-ti dau. Iar televizoru’, cum 60.000 cand pe mine ma costa 20, nou-nout?! Ma rog, ma costa 30.000 sa-l pun cu structura si cu toate celelalte da’ e jumatate si cu o rezolutie de 7-8 ori mai mare ca la al tau. Si tu mai ai un an de viata si daca aprind astia Soarele mai tare pe strada, nu se vede, ca nu se mai vede.”

M.C.: Unele am vazut si eu ca au defecte.
D.B.: Deci sunt socante lucrurile astea. Nu, asa ceva nu ma bag sa cumpar.

#milionarii

M.C.: Astia sunt milionarii aia de care ziceai?
D.B.: Si d-astia. Pe parte de screen-uri e foarte haios. Deci am avut oameni (si prieteni, mah) care si-au vandut garsoniera sau apartament si mi-au venit: “ca-mi pun un televizor. Bah nu-ti pune ca e greu. Pai de ce? Imi dai tu o locatie, pe urma mi-l vinzi si aia e. Pai, bai de ce-as face eu asta? Iti dau si tie 10%.”
Le-am spus, NU si s-au suparat pe mine, ca le stricam piata eu. Ca mi-a fost frica de ei. Iti dai seama ce frica mi-a fost. Genu’ asta de oameni am avut eu competitie, o parte dintre ei. Au pus un televizor, doua. Si care, ma rog, au facut credite la banca, le-au platit din alte venituri, ca din televizoare nu le-au platit.

M.C.: Da, a fost un boom la un moment dat.
D.B.: Deci cum iti spuneam, incerc sa ies din vanzari, tocmai ca sa nu ma mai enervez. Am lasat-o pe Andreea.

#bau-bau

M.C.: Andreea si mai cum?
D.B.: Popa. Anu’ asta a venit la noi, in aprilie, de la Euromedia. E senzationala, are mult mai multa rabdare ca mine. Care incearca sa ma ascunda din fata agentiilor, ca sunt un fel de Bau-Bau. Eu nu sunt Bau-Bau, eu vreau doar sa lucram corect. Intelegi? Adica, normalitatea a disparut. Eu ma lupt pentru normalitate, nu ma lupt sa-mi creez vreun avantaj, numa’ ca oamenii nu mai stiu care-i normalitatea. Si-atunci poate se mai trezeste unu’-altu’, sa le spuna care-i normalitatea.

M.C.: Mda. Toti au case contractate pe vremea aia, creditele sunt pe ei…
D.B.: Uite, eu n-am si pot vorbi!

M.C.: Cum e o zi de-a ta? Zi-mi si mie o zi.
D.B.: Full. 5-6 intalniri pe zi. Minim. Insemnand si doua-trei interne, care dureaza minim 45 de minute, pentru ca-mi vine cate o idee in fiecare zi.

#dimineata

M.C.: La cat incepe ziua?
D.B.: La 5:30, cand ma trezesc. La 7:30 plec cu copii la scoala. 8:30-8:45 sunt la birou si termin 18-18:30, maxim 19. Asta mai rar, cand am intalniri dupa amiaza. Nu-mi place sa am intalniri seara. Vreau sa ma retrag linistit acasa, in familie. Un prieten de-al meu bun, mi-a zis o vorba la un moment dat. A zis asa: “bai baiatule, cine se scoala de dimineata prinde toate combinatiile, cine se scoala tarziu prinde ce-apuca”. Si mie-mi place dimineata sa ma trezesc, sa discut si sa vorbesc.

Sa stii ca agentiile mari care merg, asa functioneaza. Vorbesc la modul cel mai serios. Eu cu Iordache ma-ntalnesc la 8 dimineata. Cu Zoltan ma-ntalnesc la 8 dimineata. Cand suntem liberi amandoi juma’ de ora si putem sa ne bem cafeaua. Oamenii inteleg ca asa trebuie mers. Cine vrea sa munceasca mah si cine vrea sa aduca plus-valoare…  Cine se multumeste sa ne dea pe retea clientul… Ma rog, vorbim de niste oameni care au banii lor infipti acolo. E o diferenta intre oamenii astia si oamenii care sunt angajati sa manage-uiasca o agentie. E o mare diferenta. Bine, n-am niciun fel de chestie in mine, nu vreau sa se-nteleaga gresit. Nu toti sunt la fel! O parte dintre ei… Dar se vor tria sa stii, si ei se vor tria.

M.C.: Imi dau seama ca indiferent cat de mult ai vrea tu sa te retragi, intalnirile astea, cu greii din piata, iti vor apartine.
D.B.: Absolut! Nu neg asta. Uite, iti dau un exemplu foarte haios. E pitch pe Cosmote. Ma suna juma’ de piata, eu fiind un furnizor de-al lui The Group la Cosmote, sa-mi spuna urmatoarele cuvinte: e pitch pe Cosmote. Uite, lucruri pe care nu le-nteleg si vreau sa le-aduc la o normalitate. Chiar vreau sa scrii! Fii atent!
“Vreau acelasi pret, care l-a avut si Zoltan. Bai oameni buni, pretul pe care l-a obtinut Zoltan, nu l-a obtinut doar pentru Cosmote, l-a obtinut pentru un volum total. Voi pana acum mi-ati dat 3 scobitori, 4 cafele si doua servetele, cand v-am cerut sa-mi suflu nasu’ in sala de sedinta. Cum sa-ti dau acelasi pret? Pai da, da’ daca iau clientu’ nu mai vezi Cosmote. Bine mah! Daca atat poti… Facem asa. Asta inseamna ca atat poti! Ce sa-ti cer eu mai mult?!”

#piata

M.C.: Asta-i piata.
D.B.: Pai uite eu nu vreau sa-nteleg asa. “Aaa… Vino, minte-ma frumos. Promite-mi si luna de pe cer, vad ca te chinui, vad ca-ncerci. Da Dom’ne, hai sa vedem cum facem. Vino si spune-mi: Zoltan ti-a dat 100.000 pe Cosmote sau 150, cat mi-a dat sau 70. Habar n-am! Eu, daca iau Cosmote-le asta, iti promit ca-ti dau 200.000.”
Nu nici macar asta. Deci el nu-ti garanteaza… Cum e si cu rebate-urile: “cat imi dai rebate la anu’? Ce volume faci la mine? Pai nu stiu. Pai, nici eu nu stiu. Cum dom’ne, pai eu vreau 20%?! Sa fii sanatos! Aia e ce vrei tu. Si eu vreau 2.000.000. Nu e acelasi lucru?! Stai putin, nu ne mai intelegem?! Suntem politicieni acum, sa nu ne mai intelegem?! Pai hai sa nu se mai numeasca rebate, sa se numeasca taxa de raft.”
Deci ca sa fii in lucru cu agentia respectiva, sa fii in raftu’ lor, tre’ sa platesti o taxa anuala. Mah, si platim taxa de raft. Pai cum adica?! Da’ la Carrefour cand se duce vinu’ Purcari (iti dau un exemplu), nu e vorba de volume?! Daca Carrefour sau Metro, Selgros, ii cumpara 500.000 de sticle, n-o sa dea un pret mai mic?! Daca-i cumpara 5 sticle, n-o sa fie pretu’ mai mare?! Stai putin…

Nimeni nu spune nimic Mariane, la chestia asta. Toata lumea o-ntelege da’ nimeni n-o aplica. Eh, aici sunt eu socat. Hai sa ne-asezam la masa, hai sa discutam, hai sa vorbim, hai sa vedem, hai sa gasim solutii. Dar problema la noi a ajuns la urmatoarea fraza: “ daca nu-mi dai, nu mai lucrez cu tine! Eh! Iata ca nu ma intereseaza. E simplu. Nu functionam asa. Cel putin nu eu. Sunt destui pe piata, sa fie sclavi Imperiali si alte chestii de genu’ asta.”

M.C.: Imperial? Ai zis ceva de Imperial?
D.B.: Am zis sclavi imperiali, nu Imperial! Ce-i cu Imperial?

M.C.: Ce mai face Traian?
D.B.: Traian?! Super ok! El a fost mereu Zen. Imi place de el, de mor. Nu l-am vazut trist in viata mea.

#mesh

M.C.: El avea multe mesh-uri, sper ca-i merge bine.
D.B.: Mesh-urile de outdoor nu-s treaba mea. Nu ma bag.

M.C.: E prea devreme dar probabil in vreo 5-10 ani o sa apara in mod curent perdelele de leduri. Atunci mesh-urile vor avea cumva alta deschidere.
D.B.: N-as merge asa departe, cu 5 ani astia ai tai. Poate si la anu’, nu se stie niciodata.

M.C.: Exista si-acum da’ nu sunt foarte fiabile, nu au rezolutie buna.
D.B.: Au si rezolutie, sunt si fiabile. Sunt scumpe, asta e problema. Neavand o legislatie corecta, nu prea-ti vine sa dai 500.000, sa-ti pui un mesh si maine sa ti-l dea jos competitia, ca ea nu-l are. Daca ai fi beton, te-ar durea la basca, ca pe soarece-n siloz! Ca n-ai cum sa scoti banii, uita-te la baietii astia de la Cocor.

M.C.: Imi dau seama.
D.B.: Se chinuie… La 400 si deva de mii, cat fac ei vanzari pe an, din care platesc 10.000 pe luna lumina, nu iese. Oricat ai vrea… Nu iese. Am vazut ca s-au mai pus si copaci. Acum nu se mai vede nimic. Acum am vazut, cand am venit incoace.

#presiune

M.C.: E greu sa pui presiunea business-ului intr-un singur punct.
D.B.: Binenteles! E greu, e dificil. Overall asa, pentru business-ul lor, nu cred ca a fost neaparat o paguba… Bine, depinde cati bani ar fi investit in partea de advertising. Ei si-au facut foarte multe barter-e care i-au ajutat pentru lansare, pentru o gramada de chestii. Da’ el ca unitate de profit, single asa, nu, nu e-n regula. Pai eu din ce-am inteles, proiectul a costat vreo 4 milioane. Si are deja vreo 6 ani jumate. Eu am vazut ca a-nceput deja sa se vada amprenta timpului. Adica in 2 ani o sa-nceapa sa fie ceva urat iar in inca 2 ani va fi istorie.  Si mi-e greu sa cred ca mai sunt ei in stare sa-l reinnoiasca.

M.C.: Aici ai fost “otravit”!
D.B.: Mi-e greu, mi-e greu… Adica Cocoru stiu ca are probleme financiare mari, nuuu… Am citit in ziar.

M.C.: Problema lui e locu’.
D.B.: Da. Eh…

M.C.: Ok. Zic sa-ncheiem. Material e destul, am trecut prin toata piata. Am avut in plan doar o discutie de prezentare a noii retele, ce-a iesit e mult mai mult de-atat. Iti multumesc si-ti doresc succes in continuare.
D.B.: Eu, iti multumesc!