Drumul catre Cannes sau povestea unei scoli care cladeste experienta si conserva entuziasmul

– interviu cu Alexandra Bombita, Maria Guseth, Raluca Enea si Adriana Luca

Saptamana trecuta am stat de vorba cu Alexandra Bombita copywriter Leo Burnett, 27 de ani, Maria Guseth art director Leo Burnett, 29 de ani, Raluca Enea junior art V8 Interactive, 23 de ani si Adriana Luca junior copy V8 Interactive, 26 de ani, in cladirea eleganta si primitoare de la Geometry Global, care gazduieste The Alternative School for Creative Thinking.

Raluca Enea & Adriana Luca - V8 Interactive

Raluca Enea si Adriana Luca – V8 Interactive 

M.C.: Voi reprezentati doua din cele trei echipe care au castigat bursele la categoriile cyber + design, in urma unei competitii unde au evaluat, printre altii, jurati din SUA, Singapore, Malaesia, Germania si Orientul Mijlociu. Ati fost pe radarul international si ati castigat.

As vrea sa-mi explicati putin din experienta voastra. Ce anume v-a orientat catre scoala asta, de ce sunteti motivate sa alocati din timpul vostru liber ca sa va pregatiti in plus? Care este tinta intermediara sau finala din tot demersul asta?

R.E.: Eu nu sunt art de foarte mult timp. Am venit la scoala pentru a cunoaste oameni noi, pentru a cunoaste procesul creativ si de a vedea cum gandesc ceilalti oameni, de a realiza anumite contacte aici. Da, am venit cu gandul sa castig, dar mai important mi se pare ceea ce am sa invat de-aici.

A.L.: Pentru noi e un prilej bun de a ne extinde experienta. Putem avea contact cu oameni din industrie pentru a vedea cum lucreaza ei, in plus conteaza exercitiul de a rezolva efectiv o diversitate de briefuri, brief-uri cu care poate nu ne-am intalni in mod curent.

M.C.: De ce anume? Ati simtit vreodata ca in agentie lucrurile sunt mai ingradite, mai ales pentru job-urile care vin in retea?

A.L.: Nu, in niciun caz, dar ca orice lucru pe care vrei sa-l faci bine, cu cat il faci mai mult, iti cresti “muschiul” creativ, ca sa ajungi sa performezi.

M.C.: Am inteles. Maria, lucrurile care se-ntampla la scoala sunt altfel decat cele care se-ntampla in agentie?

M.G.: Nu neaparat, cred ca ai libertatea de a aloca mai mult timp la scoala decat in agentie, unde deadline-urile pot fi mai stranse. Daca esti perfectionist ai timp sa faci acest sacrificiu, sa te duci pana la capat.

M.C.: La scoala poti sa iei o nota proasta dar ma gandesc ca la job poti sa pierzi un cont.

M.G.: Da, dar la scoala ai libertatea de-a incerca ceva, de-a nu-ti iesi, de-a mai face o data, de-a sta pana la 4 dimineata, pe cand un job de zi cu zi are un deadline strans. Asta te obliga uneori sa mergi pe niste formule care stii ca functioneaza si arata bine. Nu ai timp sa experimentezi mai mult.

M.C.: Alexandra, cum sunt job-urile “din scurt”, in agentie?

A.B.: Reprezinta o provocare sa livrezi la un anumit nivel, in mod constant, intr-un deadline foarte scurt. Cred ca tocmai din acest motiv am venit la scoala. Aici sunt brief-uri putin mai deschise, chiar daca ai o ingradire legata de buget, o alta legata de mediul de comunicare. Per total, la scoala cred ca esti un pic mai deschis decat in agentie, unde ai un brand pe care trebuie sa-l respecti cu sfintenie, mai e si-un client, se-ntampla si niste pareri, mai sunt si niste preferinte.

La scoala esti tu cu echipa, cu brief-ul, cu un feedback care in mod normal scoate tot ce e mai bun din tine. Deci cam asta e diferenta si de asta am venit si noi la scoala.

M.C.: Totusi la scoala pressing-ul pe care-l face un sef sau un client, asa cum se-ntampla in agentie, nu exista. Este o situatie ideala.

A.B.: E o alta presiune la scoala. E concurenta.

M.C.: Cu cine concurezi?

A.B.: In primul rand cu tine insuti, pentru ca vrei sa faci mai bine decat faci in mod normal. Am vrea sa mergem la Cannes. Ar insemna sa fim ipocriti daca nu am recunoaste asta. Ok, nu am facut un obiectiv doar din asta dar “eyes on the prize”. In plus mai e si concurenta cu restul, pentru ca toti sunt foarte buni.

M.C.: V-ati trezit cu priviri chiorase pentru ca voi ati castigat bursele astea?

R.E.: Nu, nu am simtit ura sau invidie din partea colegilor.

A.L.: Bine, ne-am si vazut prea putin pana acum. Ha, ha!

R.E.: E o concurenta, dar nu e nimic anormal.

M.C.: Cannes-ul e o provocare pentru voi. Maria, cat de mult ar conta asta in CV-ul tau?

M.G.: Probabil ca mult. Experienta e fantastica sa vezi la ce nivel se lucreaza si mai ales la ce nivel lucreaza alte tari. Sigur ca toti ne uitam peste Cannes Lions si vedem cine a castigat. Facem pe tema asta si pariuri in agentie, de altfel.

Daca ai castiga la Cannes cred creste presiunea asupra ta, ca nu vrei sa fii un “one hit, one dot”. Nu vrei ca la 50 de ani sa spui: “iti aduci aminte cand aveam 29 si am castigat un Cannes?”

Din punctul asta de vedere sunt super entuziasmata daca ar iesi, dar cred ca asta e reactia oricui. In acelasi timp resimt presiunea care o poate pune pe tine personal, lasand la o parte CV-ul.

A.B.: E foarte important ce faci dupa aceea, dupa ce ai castigat. Setezi un nivel si niste asteptari, pentru ca nu mai poti sa dai “gherle”, cum imi place mie sa zic.

M.C.: Ha, ha.

A.B.: Acum nu se uita nimeni ciudat la tine. Ok, ai intrat la scoala, frumos, termin-o si ai castigat la Cannes si ce faci?! Pai… Mi se pare ca e foarte important ce faci dupa aceea. Daca nu, ramane doar o linie in CV si atat.

Daca anul urmator nu faci ceva, sa continui si la seniori – acum competitia e doar pentru juniors, Young Lions – la un moment dat in viata asta, ajungi sa fii asa cum spune Capanescu: “te nasti Talent si mori Speranta”. Deci e foarte important ce faci dupa, ce faci cu premiul asta si ce scoti din el.

M.G.: Ei, hai sa nu ne hazardam.

M.C.: Da, seteaza niste standarde care vor cauta ulterior confirmare.

A.B.: Exact!

M.C.: Va doriti sa va pozitionati mai bine in cadrul agentiilor de-acum sau poate si un job international? Adriana?

A.L.: Sincer nu m-am gandit la asta. Pentru mine, pentru ca sunt la-nceput este mult mai important procesul acesta de invatare. Daca facem bine si ajungem la Cannes va fi o validare in plus si cumva asta e provocarea. De acolo o sa ne gandim ce facem in continuare.

M.C.: Inteleg cum vreti sa cresteti, poate prea cuminte, poate cu prea multa rabdare.

A.B.: Ar trebui sa visam mai mult?

M.C.: Numele scolii, maniera in care sunt tinute cursurile sunt de natura sa antreneze gandirea laterala dar asta, sigur, tine si de managementul resurselor personale. E bine ca sunteti cuminti deocamdata si ca vreti pas cu pas.

R.E.: Eu inca nu am luat in calcul ca m-as putea angaja afara. Vreau sa-nvat mai intai ce se face-n Romania, ca abia dupa aceea sa ma duc afara sa vad ce se face si acolo.

A.L.: Probabil vine un moment in care te gandesti si la asta. In etapa asta, in care noi lucram in advertising de cateva luni, nu suntem inca acolo. Va veni si clipa in care vom evalua si oportunitatile internationale.

M.C.: Am inteles. Cum va organizati timpul ca sa faceti fata cerintelor de-acum? Care sunt lucrurile la care renuntati sau cursurile The Alternative School au venit ca o consecinta fireasca si fara sa va deranjeze prea mult viata la nivel personal?

A.B.: Cred ca am facut mai putin sport, in ultimele doua saptamani si cred ca am dormit mai putin si am procrastinat mai putin. De fapt totul se reduce la a fi mai eficient.

Alexandra Bombita & Maria Guseth - Leo Burnett

Alexandra Bombita si Maria Guseth – Leo Burnett

M.C.: Maria?

M.G.: Eu sunt un workaholic, pentru mine e ok. Privesc scoala de-acum nu ca pe ceva pe care trebuie sa-l fac, ci ca pe ceva ce vreau sa fac. Atunci nu mi se pare ca renunt la ceva. Sigur, gestionarea cainelui e un pic mai dificila.

Sunt zile in care nu mai poti sa tragi de tine si atunci nici nu are sens. Daca vrei sa faci ceva ce-ti place, nu resimti lipsa timpului.

M.C.: Raluca?

R.E.: Eu m-am mutat la munca. Ha, ha! Muncesc mult, dar imi si place! Cand ma duc acasa, chiar si dupa o zi grea, in care simt ca am invatat ceva, am o mare multumire. Nu vad asta ca pe un sacrificiu.

A.L.: Cand intri intr-o agentie iti ia putin sa te obisnuiesti cu ritmul. Eu n-am renuntat la nimic. Poate doar la cateva ore de somn. Am continuat sa fac lucrurile care-mi plac, sa ies in oras, sa plec la munte. Partea buna este ca in afara de noptile astea pe care le-am petrecut gandindu-ne si intorcand situatiile pe toate partile, pentru noi ca echipa a fost un lucru bun pentru ca am avut timp sa ne cunoastem si sa ne formam ca echipa.

M.C.: Am si niste intrebari standard, dar n-am cum sa ma abtin, pentru ca sunteti la-nceput de cariera. Cum va vedeti? Cum va vedeti la finalul acestui an? Cum va vedeti peste 2-3 ani, pentru ca 5 sunt parca prea multi? Raluca?

R.E.: Castigand Cannes.

A.L.: Si tot, daca se poate! Ha, ha!

M.C.: Ha, ha, am inteles. Esti axata pe castig!

R.E.: Asa, dar imi dau seama ca totul are nevoie de timp. Nu pot sa spun ca la finalul anului asta o sa fiu mult mai desteapta. Da, o sa am mai multa experienta, probabil si mai multe contacte, dar nu pot sa prezic ce se va-ntampla. Eu asta sper.

Peste vreo 2-3 ani sper sa ajung un art cu foarte multa experienta.

M.C.: Pentru tine conteaza experienta, practic asta e motivatia ta.

R.E.: Da si sa absorb cat mai multa informatie.

M.C.: Experienta = Succes, pentru tine! Maria?

M.G.: Cred ca vrei la modul real sa fii din ce in ce mai bun si mai competitiv si sa-ti pastrezi curiozitatea. Stay hungry!

M.C.: Deci la finalul anului asta vrei sa-ti fi pastrat curiozitatea.

M.G.: Da. Eu am facut si un schimb dinspre arhitectura spre art direction, exact din acest motiv, ca mi se pare ca te tine conectat. E un domeniu in care poti sa faci performanta, pentru ca poti sa devii competitiv global si cred ca asta mi-as dori.

M.C.: Si peste 2-3 ani?

M.G.: Mi-as dori sa-mi placa in continuare ceea ce fac.

M.C.: Am inteles. Adriana?

A.L.: E o intrebare dificila si pentru un om creativ caruia nu-i plac limitarile.

M.C.: Esti obisnuita cu proiectiile. Fa una si pentru tine.

A.L.: Imi doresc sa fiu pe covorul rosu!

M.C.: Ha, ha, ha!

A.L.: Sa ma urmareasca paparazzi, sa fiu celebra. Ha, ha!

M.C.: Da, asa da!

A.L.: As putea sa zic asta. Glumesc. La finalul anului, pragmatic, mi-as dori sa am o campanie cu care sa ma mandresc, iar peste 2-3 ani mi-as dori sa am inzecit. Mi-as dori sa-mi pot pastra entuziasmul ca sa-mi pot gasi intotdeauna noi provocari.

M.C.: Exista vreun rezervor de entuziasm? Care-i treaba, ca nu-nteleg, Se consuma?

A.L.: Da, se poate consuma din varii motive. Daca nu-ti place ceea ce faci, daca nu esti intr-un mediu care te inspira, daca n-ai clientii cu care-ti place sa lucrezi sau nu primesti brief-urile necesare sa-ti tina entuziasmul in priza, da, se poate duce. Sunt foarte multi oameni in industrie, care si-au pierdut entuziasmul dupa multi ani de lucru. Mi se pare important pentru ca asta e “carburantul” pentru procesul creativ.

M.C.: Inteleg. Alexandra?

A.B.: Eu n-as vrea sa ma limitez. De fiecare data cand mi-am setat ceva, viata mi-a aratat ca se poate mult mai bine. Am tras linie la final de 2015 si a fost extraordinar. M-am bucurat foarte mult pentru 2015 si pentru 2016 am setat traiectoria si vreau sa vad unde ma duce.

Stiu ce-am de facut ca sa progresez, nu vreau sa stagnez, nu vreau nici la stanga, nici la dreapta. Inainte si in sus! Nu vreau sa ma limitez la vreun plan. As vrea sa ma bucur in continuare de meserie si sa-nvat lucruri noi, care nu tin neaparat de job.

Cred ca in afara job-ului iti poti gasi inspiratia pentru ce ai de lucru, de fapt. Din ce experienta am eu in agentie, asta a fost secretul. Am facut lucruri misto pe langa si-atunci mi-au iesit si lucruri faine la job.

M.C.: Crezi cumva in coerenta energiilor. Daca tu esti plina cu un anumit tip de entuziasm atunci lucrurile bune si care te incarca vor veni catre tine.

A.B.: Da. Stiu ca pe Maria o enervez, ca ea crede ca mi se rupe, dar nu mi se rupe. Ha, ha, ha!

Dupa un 2015 care a fost un an de cotitura, care in final s-a terminat foarte bine, am devenit foarte zen. E misto si-n afara job-ului, e misto si la job si cata vreme echilibrezi aspectele astea, lucrurile ies ok.

M.C.: De ce-ar veni cineva la The Alternative School?

A.B.: Ai ocazia sa-ti faci un portofoliu fain si dupa aceea sa te angajezi. In agentie, cand esti foarte mic, nu-ti pune nimeni niste proiecte grandioase in mana si da bine sa faci lucruri pe langa.

Facultatea nu e neaparat indeajuns, master-ele nu sunt indeajuns, o scoala ca asta poate umple un CV care la 23-24 de ani nu se poate umple altfel.

In plus, aici intri in contact cu oamenii din industrie, te vede cine trebuie si poti sa vezi daca chiar esti facut pentru asta. Pana-n 30 de ani cred ca mai poti sa ai indoieli.

M.C.: Am inteles. Va multumesc, mi-a facut mare placere ca am avut ocazia sa discutam, va doresc succes pe mai departe.

The Alternative School For Creative Thinking este o initiativa privata care, de 11 ani, pregateste varfurile creativitatii romanesti de pana in 30 de ani pentru experiente de studiu si competitionale internationale, prin intermediul unei structuri de tip Creative MBA. Peste 300 de tineri romani au beneficiat de specializari la Cannes Lions, Eurobest sau Dubai Lynx. Parte dintre ei lucreaza in strainatate (Rotterdam, Singapore, New York, Hamburg), altii fac reset in echipele agentiilor romanesti care performeaza annual la Cannes sau Eurobest (Geometry, Leo Burnett, McCann, Publicis, GMP), dar si in echipele clientilor influenti (Albalact, Avon, Unilever, Sab Miller, Danone, L’Oreal, Vodafone). In portofoliul de premii al veteranilor Alternativi intra patru Gold-uri, un bronz si un Order of Merit la Cannes, castigate la categoriile Design, Cyber, Roger Hatchuel (2 premii), Print si Young Marketers. Fondatorul The Alternative School este Teodora Migdalovici.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s