Conform Parlamentului European, „industriile culturale și creative sunt industriile bazate pe valori culturale, creativitate, competențe și talente individuale, cu potențialul de a crea bunăstare și locuri de muncă prin generarea de valoare din proprietatea intelectuală.” Dar cum există și ce se întâmplă în acest domeniu „la firul ierbii” în România? O ocazie propice de a afla o reprezintă conferințele online Creative Nights Talks și interviul cu co-fondatoarea acestora, Mihaela Ion.

Apărute în august 2020 la inițiativa Mihaelei Ion (manager cultural și curator de artă), seria de conferințe Creative Night Talks, curatoriate de Asociaţia Atelierul de Creaţie și Revista Atelierul, propun o abordare multidisciplinară și un ghid de noi bune practici în domeniul industriilor creative şi culturale. (Revista Atelierul este, din 2010, un promotor activ al produselor de autor şi de designer, și totodată o platformă activă de promovare online şi offline a industriilor creative şi culturale din România şi din străinătate. Este membră a reţelei internaţionale N.I.C.E – Network for Innovation in Culture and Creativity in Europe.)

#toamna

Sezonul de toamnă Creative Nights Talks, care a început în septembrie 2021 și durează 10 săptămâni, își propune crearea unor puncte de pornire pentru noi abordări și colaborări în aceste domenii dar și digitalizarea unei arhive colective a creativilor şi antreprenorilor culturali. Speakerii vorbesc din atelierul sau biroul lor, iar conferințele se transmit live, în fiecare joi seara, de la ora 21.00 la ora 22.00, pe pagina de Facebook Revista Atelierul şi pe paginile de Facebook ale partenerilor (Radio România Cultural, Depoul de Arta Urbana, feeder.ro, Casa Artelor – Directia Județeană pentru Cultură Timiș și desigur pe canalul de Youtube Revista Atelierul (unde vor rămâne disponibile pentru vizionare).

Conferințele anterioare din acest sezon i-au avut ca invitați pe Florin Cobuz (cofondator al creative co-working workshop-ului NOD makerspace), Oltea Zambori (specialist în comunicare culturală și fondatoarea BMagency), Sorin Predescu (director executiv, Casa Artelor, Timișoara), Andrei Ioan Racovițan (co-fondator feedder.ro și Unhidden), Mihaela Ghiță (realizator Radio România Cultural), Andreea Grecu (manager și expert cultural). Următoarea conferință are loc joi 21 octombrie, având-o ca invitată pe Sorina Jecza (președinta Fundației Interart Triade & co-fondatoare Fundația Art Encounters).

Despre multidisciplinaritatea și bunele practici ale industriilor creative și culturale, efectele dăunătoare dar și cele benefice ale pandemiei, am discutat cu Mihaela Ion , co-fondatoarea Revistei Atelierul și a Creative Nights Talks și un manager cultural cu experiență în industriile creative și culturale, specializată la Londra și Paris.

un interviu de Cristina Enescu Aky, din seria #reinventyourself #reinventyourbusiness

Ce sunt „industriile creative și culturale”? Și cum există ele acum în România, și în particular la Timișoara?

Industriile creative şi culturale înglobează un sector dedicat evenimentelor și proiectelor targetate pe cultură. Comisia Europeană se implică activ în dezvoltarea sectoarelor creative şi culturale (CCS) prin programe destinate acestor domenii, considerând acest domeniu ca fiind generator de joburi (în special pentru tineri) şi de coeziune socială. C.E. pune accentul pe creşterea economiei creative (creative economy) și pe dezvoltarea unui spirit critic de identitate europeană comună prin intermediul sectoarelor creative şi culturale, care sunt generatoare și de profit, și de joburi. Acest spirit de identitate națională și europeană se regăsește, din punctul meu de vedere, şi în cadrul proiectelor creative românești.

Tocmai ce am finalizat un curs european despre „Industriile creative și culturale”, în care se menţiona că în aceste domenii sunt implicați mulți tineri cu idei noi, pe care vor să le pună în practică și care coagulează oameni în jurul lor. Tocmai din acest motiv, împreună cu colegii mei, am fondat în 2010 Revista Atelierul, pentru că am văzut ca lipsește un astfel de spaţiu online şi offline de prezentare, de promovare a evenimentelor și produselor culturale.

În Timişoara, persoanele și asociațiile care activează în aceste domenii încep să propună din ce în ce mai multe proiecte, atât în perspectiva capitalei Europene – Timişoara 2023, cât și pentru că au înțeles că ideile lor îşi găsesc un mediu propice de aplicare. Printre locurile pe care le recomand din Timişoara în sensul acestor proiecte creative și culturale se numără Casa Artelor, Art Encounters FABER (programaţi pe 11 noiembrie), Kunsthalle Bega, Ambasada. Iar cu fondatorii festivalului Simultan vom povesti pe 28 octombrie. 

Ce aduce Revista Atelierul, de peste un deceniu, și pentru cine mai exact?

Revista Atelierul este o platformă activă de prezentare online și offline a industriilor creative și culturale din România și din străinătate. Avem peste 9 milioane de cititori, peste 3.100 de articole, peste 1.500 de artiști și designeri de produs prezentați, suntem și parteneri media viabili la peste 600 de evenimente de profil naționale și internaționale. Acum 4 ani ne-am mutat activ atenţia şi asupra evenimentelor de profil din străinătate, pentru a prezenta publicului informații trecute printr-un filtru competent. Pe lângă această promovare iniţiem și proiecte proprii dedicate comunităţilor creative din România, precum Creative Night Talks, Noaptea albă a creatorilor şi designerilor de produs, #StayHomeCreativ, conferinţele de la BIFE SIM şi Ambient Expo.

De 11 ani contribuim așadar la creşterea şi dezvoltarea comunităţilor de designeri şi creativi la nivel naţional, suntem mereu disponibili să oferim informaţii pertinente, să colaborăm cu parteneri precum designeri și autori. Ne place să intrăm în contact cu competitorii din domeniu, aşa devenim cu toţii mai buni în branșă, ţinem cont de părerile publicului nostru şi iniţiem constant dialoguri cu ei – spre exemplu prin proiectul live online Creative Nights Talks. Publicul nostru este format din followers atrași organic, curat, avem peste 34.000 pe pagina de FB, peste 5.000 pe LinkedIn, peste 2.000 pe Instagram, peste 20.000 – 30.000 vizitatori lunari ai site-ului.

Față de eterna lamentare, „pentru activități culturale și creative nu există bani, pentru că nu sunt o prioritate”, ce ai de spus?

Nu cred că au existat vreodată extrem de mulţi bani pentru cultură, dar asta nu trebuie să fie un impediment pentru a face proiecte. Bineînţeles că avem nevoie şi de bani în cultură, dar trebuie găsim modalități creative de a atrage fonduri, de la proiecte cu co-finanţare publică şi privată, sponsorizări, reclamă, bartere etc. Pe cei care se tot plâng că nu există bani pentru cultură, îi întreb dacă ei sau proiectele lor chiar merită finanţarea dorită sau, mai bine spus, dacă există o necesitate în piaţă şi pentru publicul dorit proiectul lor.

Stakeholderii nu se asociază cu proiecte făcute pe genunchi, în care afişul arată ca un Word plictisit (da, mai există așa ceva), comunicatul de presă este doar o listă de detalii, sau unde nu există parteneri media. Iar publicul taxează puternic astfel de proiecte, aducându-le tot felul de critici online. Degeaba au finanţare publică sau privată dacă nu aduc niciun beneficiu industriilor creative şi culturale româneşti. Nu toate asociaţiile sau proiectele culturale trebuie să reziste pe piaţă. În cultură contează rezilienţa, dezvoltarea constantă, adaptarea la nou, iar în cei 11 ani de activitate la ONG-ul personal nu pot să nu afirm ca au existat multe momente în care m-am gândit „de ce să mai continui să lucrez în cultură?”. Mereu am găsit răspunsul: pentru că îmi place şi este singura meserie care îmi aduce satisfacţie profesională.

 Pentru cine și de ce organizați cele 10 conferințe online din cadrul Creative Nights Talks?

Înainte de cele 10 ediții ale sezonului de toamnă Creative Nights Talks am mai avut altele 15 ediții. Acest sezon se adresează publicului interesat de statusul actual al proiectelor din domeniul industriilor creative şi culturale româneşti. Publicul nostru a fost completat cu cel al partenerilor media care au luat în crossposting proiectul live: Radio România Cultural, Depoul de Artă Urbană, Casa Artelor Timişoara, feeder.ro, The Institute, Qolony. 

Este un proiect necesar în spaţiul cultural românesc. Oamenii au nevoie de emisiuni targetate, au nevoie să afle despre proiecte și idei noi. Creative Nights Talks adună online publicul – societatea civilă, cu proiectele sale, şi autorităţile publice – pentru a crea un mediu de colaborare, de co-producţie. Dacă noi am simţit această lipsă de coeziune culturală, atunci suntem siguri că şi cei care ne urmăresc au sesizat acelaşi lucru.  

Ce idei principale s-au conturat din conferințele susținute până acum?

Este o întrebare excelentă şi răspunsurile ar fi:

• Colaborarea dintre entităţi stakeholder din acelaşi domeniu de activitate şi eliminarea ideii „cu competitorii noi nu colaborăm, dacă cumva ne fură ideile?”
• Găsirea de variante de a aduce proiectele creative şi culturale şi în oraşele de mici şi medii dimensiuni
• Profesionalizarea designerilor, creatorilor, organizatorilor de târguri de profil
• Identificarea de noi stakeholderi în domeniu
• Găsirea de variante de a păstra, respectiv de a iniţia noi parteneriate active între mediul public, cel privat și publicul format din vizitatori.

Ce sperați să realizați până la sfârșitul Creative Nights Talks? Și cum veți cuantifica succesul proiectului?

Aducem la un loc idei şi oameni, în emisiuni de 60 de minute, şi vrem ca beneficiarii proiectului, categoriile de public targetate să se simtă confortabil, să dorească să viziteze și să susţină anumite evenimente și locuri. Fără public, niciun proiect al Revistei Atelierul nu ar exista, la fel cum se întâmplă cu toate proiectele culturale.

Vom avea așadar 10 întâlniri online cu 10 speakeri de top, un concert live din sufragerie cu The Kryptonite Sparks, anticipăm un public de peste 5.000 views per ediţie, peste 20 de parteneriate media și o vizibilitate naţională. De asemenea lucrăm la continuarea acestui proiect şi căutăm noi resurse financiare pentru viitor. Dacă 10 oameni care încă nu cunosc nimic despre proiectele prezentate le vor căuta ulterior şi ne vor căuta şi pe noi, înseamnă ca am atins un ţel, acela de a atrage un public neofit, care încă nu ştie că îi place arta, cultura, nu a crescut poate într-un mediu unde mersul la muzeu, la un vernisaj, la o galerie de artă era ceva uzual. 

Cum arată „industria culturală” în România, între obligațiile statului (discutabil îndeplinite) și antreprenoriat (mereu parcă într-o zbatere dificilă)?

Nu cred că este o zbatere dificilă, din punctul meu de vedere dacă este așa pentru antreprenor atunci mai bine renunţă şi se reprofilează. Nu poţi fi creativ dacă eşti într-o nemulţumire continuă. A fi activ în industriile creative şi culturale înseamnă a face parte dintr-o comunitate care se bazează foarte mult pe networking. Fără networking și parteneriate (adesea în sistem barter) nu poţi rezista foarte mult, iar adaptarea la acest sistem este necesară. Nu lucrăm după un program fix, mereu răspundem pe fugă şi de cele mai multe ori nu avem nevoie de acte semnate pentru a putea colabora activ.   

De asemenea, din punctul meu de vedere, a fi antreprenor înseamnă a plăti taxe, impozite, a avea angajaţi, colaboratori. Constat în ultima vreme o profesionalizare a domeniului creativ şi acest lucru îmi place foarte mult, apar asociaţii care adună la un loc creativi şi proiecte, apar bresle. Legislaţia românească este deja uşor schimbată, important este să ne adaptăm la ea constant, să fim la curent cu toate noutăţile şi să avem mereu la îndemână un informații juridice şi economice.  

Care sunt principalele probleme dar și oportunități ale acestui domeniu în România acum?

Lipsa de colaborare este un mare minus. Nu pot să înţeleg de ce nici nouă nu ne răspund la e-mailuri unele proiecte similare nouă, când am pute să creăm proiecte mai bune împreună. Din 2 emailuri am reușit să încheiem parteneriate cu London Design Week, am discutat cu directorul World Design Weeks, am creat parteneriate cu Venice Design Week şi alte proiecte similare internaţionale, însă pentru România şi acum aşteptăm răspunsuri la e-mailuri.

Problemele inerente fiecărui domeniu de activitate există şi în cadrul industriilor creative şi culturale: mici şicane, plagiate, lipsa de profesionism, lipsa de asumare a greşelilor. Iar principala oportunitate a industriile creative şi culturale româneşti este că ne aflăm încă la început de drum, ceea ce ne face să fim originali în idei. Este loc pentru toată lumea, şi mai ales pentru persoane care se reprofilează profesional.