De 7 ani încoace, platforma Issue Monitoring reușește să salveze, pe lună, cel puțin 30 de ore din timpul clienților, prin serviciul de monitorizare legislativă și prin alertele personalizate pe care experții în politici publice le transmit. Solicitări la care echipa răspunde în mai puțin de 3 minute, ceea ce a dus, din 2015 și până în prezent, la o retenție de 100% a clienților. Cum reușește Issue Monitoring să facă față provocărilor zilnice, care e topul domeniilor suprareglementate în România, ce beneficii aduce principiul unei echipe open share & knowledge și ce obiective de extindere a serviciului se prevăd în viitorul apropiat, într-un interviu exclusiv pentru WeInvent cu Octavian Rusu, fondator & CEO al Issue Monitoring.

un interviu de Andreea Retea

Cum a început anul pentru Issue Monitoring? Dar pentru antreprenorul Octavian Rusu?

Începutul fiecărui an este definit prin discuții cu noi clienți, deoarece acum sunt de regulă bugete aprobate și disponibile. Pentru noi, asta înseamnă că avem deja noi contracte semnate și suntem în discuții și negocieri cu alți clienți. Avem ambiții mari pentru 2022, respectiv 20 de clienți noi.

Un demers pe care îl avem în fiecare an este cel legat de stabilirea obiectivelor individuale ale fiecărui angajat și dezvoltarea unui plan de acțiuni. Am revizuit întreaga procedură de evaluare a performanței și am decis, astfel, ca anul acesta să punem accentul mult mai mult pe evaluarea calitativă și pe dezvoltarea unor planuri individualizate. Anul trecut am reușit să implementăm cu succes obiectivul de a deveni o echipă care se autoguvernează și care operează pe principiul open share & knowledge. Pentru anul acesta, vom pune accent pe inovație și pe creare de conținut de calitate.

Îmi doresc pentru mine și pentru toți colegii ca Issue Monitoring să fie locul unde fiecare dintre noi să putem deveni cea mai bună versiune a noastră.

Pentru mine personal, acest început de an este mai mult despre clarificarea priorităților și despre a găsi acel echilibru între muncă și obiectivele personale. Recent, ne-am luat o autorulotă și, împreună cu soția, vom încerca sistemul work from anywhere. Lucrăm foarte eficient online, așa că, aducând eficiență și focus în activitatea de zi cu zi, vom încerca să combinăm munca cu experiența de a călători. În acest fel, și eu, dar și colegii mei de la Issue Monitoring, vom fi mai aproape să trecem la săptămâna de lucru de 4 zile.

Cum simți începutul de an față de 2021, care sunt premisele de îndeplinire ale obiectivelor business-ului? Cât / în ce mod se mai resimte pandemia în domeniul vostru de activitate?

Issue Monitoring a avut o creștere anuală de peste 40% și am urmărit ca principal obiectiv să atingem o cotă de piață de 40%, ceea ce presupune dublarea activității în următorii doi ani. În același timp, atenția noastră a fost pe dezvoltarea unei echipe eficiente și care să poată să răspundă provocărilor de dezvoltare din acest an și din cei ce vor urma.

Cea mai importantă activitate care se va derula pe durata întregului an este dezvoltarea unei noi soluții tehnice care să automatizeze procesele și să reducă implicit, cu până la 60%, procesele repetitive. Acest lucru ne va ajuta să reușim să sprijinim toți clienții pe care îi avem și pe care îi vom avea în portofoliu.

Activitatea noastră nu a fost afectată de pandemie. Din contră, volumul alertelor pe care le transmitem clienților s-a dublat. Dacă în 2019 transmiteam în medie 700 de alerte unice, în primele luni de pandemie am transmis și peste 1500 de alerte. Modificările legislative privind măsurile de redresare economică și de reducere a efectelor pandemiei au fost foarte multe.

În 2021, am transmis 6,5 alerte în fiecare oră, respectiv 13.530 de alerte în total, și am urmărit 1737 de acte normative din peste 20 de domenii.

Privind retrospectiv, întorcându-ne în 2015, când ai înființat Issue Monitoring, ce obiective pe termen lung aveai? Coincid ele cu modul în care s-a dezvoltat business-ul la 7 ani distanță?

Am pornit acest business cu un plan de afaceri foarte bine definit, atât din punct de vedere al produsului, cât și al pieței. Obiectivele de business de astăzi sunt cele stabilite în 2015, doar că, în realitate, atingerea lor nu s-a putut realiza în 5 ani, ci probabil va fi fezabilă în 10 ani. Obiective nou stabilite, după ce am demarat acest business, vizau dezvoltarea echipei și crearea propriului ADN care să ne facă unici: o echipă care se autoguvernează și inovează permanent, ceea ce ne-a reușit.

Pentru următorii ani, ne-am propus să testăm diverse scenarii de scalare a businessului: noi produse și/sau noi piețe.

Care este cel mai des întâlnit feedback primit de la clienții voștri, ce le place cel mai mult la acest serviciu?

Ne bucurăm să avem o retenție a clienților de 100% în fiecare an, din 2015, de când am început acest business. Atenția pe relația cu clienții a fost cel mai important aspect pe care l-am urmărit în tot ceea ce facem. Am dezvoltat canale de comunicare directe cu echipa fiecărui client și reușim să răspundem oricăror solicitări, în mai puțin de 3 minute.

Feedbackul pe care l-am primit cel mai des este că „Issue Monitoring creează dependență”. Cel mai apreciat este serviciul de transmitere a alertelor, precum și participarea noastră la dezbaterile publice sau la cele din Parlament și că transmitem, în timp real, statusul evoluțiilor legislative.

Discuții pentru atragerea vreunei finanțări există în prezent?

În prezent, avem o finanțare de 150.000 euro pentru dezvoltarea aplicației care stă la baza furnizării serviciilor. Îmi sunt foarte familiare diversele programe de finanțare și urmărim cu interes oportunități pentru dezvoltarea de noi produse. Soluția de colectare automată a diverselor informații online, în cazul nostru fiind informațiile despre inițiativele legislative, poate fi adaptată pentru noi domenii și folosită în activități, în domenii precum comerț online, marketing, vânzări etc. Pentru această dezvoltare, urmărim viitoarele oportunități de finanțare din PNRR, programele de finanțare europeană sau de finanțare publică.

Unul dintre obiectivele pe care le urmărim în perioada următoare este de a extinde acest serviciu și pe alte piețe. Vom urmări dezvoltarea unui plan de scalare în Europa, cu accent pe acele țări unde activitatea legislativă este digitalizată. Pentru această scalare, urmărim să identificăm un potențial fond privat de investiții.

Care e top 3 domenii suprareglementate de unde provin clienții voștri? Pe ce arii vă cer ajutorul în monitorizare legislativă?

Cei mai mulți clienți îi avem din domeniul farma, un domeniu cu foarte multe reglementări promovate de Ministerul Sănătății sau de Casa Națională de Asigurări de Sănătate. În top, din punct de vedere al volumului de alerte pe care le transmitem, mai sunt domeniile financiar-bancar și domeniul energiei.

Este vreun domeniu care-a necesitat mai multă atenție și, totodată, pentru care-ați primit solicitări în urma pandemiei? Dar în 2022, ce crezi că va prima?

Observăm o creștere semnificativă a cerințelor din partea clienților de monitorizare a inițiativelor din domeniul protecției mediului. Fie că este vorba de sectoare precum FMCG, producători de produse alimentare sau de băuturi, energie sau transporturi, măsurile privind protecția mediului sunt din ce în ce mai frecvente. Urmărim atât dezbaterile europene din domeniu, cât și transpunerea directivelor și reglementările naționale.

Dacă protecția mediului este un domeniu nou și care este legat de preocupările la nivel european și global, măsurile economice și sanitare promovate în ultimii doi ani s-au accentuat. Pentru toți clienții transmitem alerte și rapoarte de evoluție a măsurilor legislative luate de Guvernul României și de Parlament pentru a reduce impactul economic negativ al pandemiei și a promova măsuri sanitare specifice.

După extinderea serviciului Issue Monitoring în Republica Moldova, vizați să continuați cu o altă țară? Dacă da, care sunt planurile în acest sens?

Da, cu siguranță ne dorim să extindem serviciul și în alte țări. Obiectivul inițial este ca până în 2025 să fim prezenți în 10 țări din Europa. În alegerea primelor țări va conta foarte mult gradul de digitalizare a instituțiilor legislative din aceste țări și limba folosită, pentru că intenționăm ca, cel puțin în etapa de început, să operăm cu o echipă din România. Ne dorim ca acest produs de monitorizare să se bazeze cât mai mult pe utilizarea tehnologiei, pentru că dacă datele sunt structurate și ușor accesibile publicului, procesul de interpretare și evaluare a relevanței acestora pentru interesul clienților se poate face relativ simplu de către tehnologie. Din aceste considerente, soluția tehnologică dezvoltată în acest an este esențială să ofere scalare și dezvoltare către analiza automată a datelor.

Sunteți în plină desfășurare de forțe pentru deschiderea unei platforme dedicate PNRR. În ce stadiu sunteți, care e principalul obiectiv privind acest nou site? Cum veți gestiona resursa umană? Va lucra aceeași echipă pe care-o aveți și la Issue Monitoring?

În această perioadă au apărut mai multe inițiative de monitorizare a PNRR. Noi ne dorim să ne concentrăm pe modalitatea prin care cetățenii, ONG-urile și companiile se pot implica activ în elaborarea măsurilor legislative și a finanțărilor din PNRR. Ne vom orienta spre parteneriate cu diverse platforme și spre ONG-uri active în domeniile de intervenție din PNRR. Vom folosi infrastructura tehnică și expertiza acumulată până acum în Issue Monitoring, dar ne vom orienta spre implicarea unor persoane noi.