ASAP România (Armata Selectării Atente a Plasticului) este un program de responsabilitate socială care provoacă Generația Z să lupte pentru o lume fără plastic. În contextul din prezent, în care se vorbește atât de mult despre sustenabilitate, despre grijă față de mediu, despre un viitor altfel, acest program face acțiuni concrete și are rezultate impresionante: mesajele ASAP au ajuns la peste 550,000 de tineri din România. Ce își propune ASAP după doi ani de la lansare, aflăm de la Mihaela Tutunaru, coordonator program ASAP.

un interviu de Andreea Retea, din seria #perspective

După doi ani de la lansare, ASAP a reușit să implice peste 550,000 elevi din toată țara, elevi ai peste 1,000 de unități de învățământ. Cum vedeți aceste rezultate și cum vedeți feedback-ul generației Z la provocarea de a lupta pentru o lume fără plastic?

Mihaela Tutunaru, coordonator program ASAP România: ASAP s-a lansat în iunie 2020, ca un demers activ și susținut ce are ca obiectiv schimbarea comportamentului tinerilor cu privire la consumul de plastic. La finalul anului 2020, am început proiectul pilot al programului ASAP în unitățile de învățământ din sectorul 6 al capitalei.

La aproape 2 ani de la realizarea primelor acțiuni din cadrul programului în școli și în licee, pot spune că programul ASAP s-a dezvoltat mult față de cum am început, am primit feedback constant de la elevi, de la profesori și de la administratori și am încercat să răspundem acestora prin acțiuni concrete, parte din ceea ce facem.

#comunitatea

Forma programului ASAP pe care o implementăm, împreună și cu ajutorul comunității din instituțiile de învățământ, a administrației locale și a salubristului arată așa : pentru elevi am dezvoltat o serie de materiale de educare pe care le împărțim în școli (postere cu reguli de colectare separată, video-uri care explică traseul deșeurilor reciclabile din sala de clasă, până la stația de sortare deșeuri și ce se întâmplă acolo, diverse materiale pe teme de reciclare – cum poți refolosi, în mod util și practic, ambalaje etc.), pentru profesori și administratori (sau personal auxiliar) am dezvoltat – în parteneriat cu Ecoteca – un program de cursuri prin care instruim (separat cadrele didactice și separat administratorii) comunitatea cu privire la importanța colectării separate a deșeurilor, aspecte legislative și soluții practice de implementare și urmărire a acestei acțiuni. Astfel, ASAP se adresează întregii comunități dintr-o unitate de învățământ.

Impactul programului se simte în primul rând în modul în care generația Z răspunde mesajelor noastre, participă la acțiunile organizate de noi – workshop-uri pe teme de reciclare pe care le-am organizat în comunități locale – și ne urmărește activitatea pe rețelele de social media.

Tot la capitolul rezultate putem puncta și implicarea școlilor și a liceelor din București în cele două concursuri de colectare separată a deșeurilor, campanii care includ componenta de concurs cu premii, organizate în această toamnă, în parteneriat cu Primăria sectorului 2 și cu Primăria Municipiului București. Dacă Start Joc!, concursul din sector 2 își va afla foarte curând, pe 31 octombrie, câștigătorii, concursul cu PMB, Ambasadorii Mediului, e încă în desfășurare, până la finalul lunii noiembrie.

Putem măsura o schimbare în comportamentul tinerilor, grupul țintă al programului ASAP?

Cred că da! Măsura poate fi dată de gradul de implicare a tinerilor în acțiuni de voluntariat, în preocupări cu privire la mediu sau în orice alt tip de temă socială. Dacă mă gândesc strict la programul ASAP, în vară am lansat o campanie prin care am căutat ambasadori în rândul tinerilor din fiecare comunitate locală în care suntem prezenți cu programul. Rezultatele acestui apel către publicul tânăr – Generația Z – a fost peste așteptări și am primit multe formulare de înscriere completate, chiar în timpul vacanței de vară 😊 Rolul pentru care s-au înscris – de ambasadori ASAP – implică acțiuni de voluntariat timp de 1 an școlar în care elevii susțin în mod activ proiectele noastre la ei în școală sau în comunitatea locală.

Am început deja să lucrăm împreună cu ei și ne bucură foarte mult energia lor, entuziasmul și seriozitatea cu care tratează fiecare acțiune în parte.

În ASAP sunt implicați atât elevi de școli primare și gimnaziale, cât și de liceu. Cum răspund copiii și tinerii la provocare, ce categorie de vârstă este mai receptivă la mesajele despre sustenabilitate?

Înainte să lansăm acest program am făcut, timp de un an de zile, un studiu sociologic prin care am căutat targetul de vârstă la care oamenii pot adopta noi obiceiuri sau pot face schimbări comportamentale cel mai ușor. De aici ne-a rezultat targetul programului – Generația Z – și am început să construim acțiunile de educare și de conștientizare cu privire la consumul de plastic gândindu-ne la ei: ce le place să facă, ce muzică ascultă, ce sport practică, ce branduri consumă etc.

Dacă ar fi să răspund punctual la întrebare, elevii de liceu sunt cei mai receptivi la mesajele noastre și în rândul categoriei lor de vârstă am căutat și ambasadorii ASAP. De ce ei? deja au o minimă experiență de viață, sunt autonomi în multe acțiuni, au opinii formate și știu ce vor, ce le place, în ce cred, iar asta ne ajută și pe noi mult să ducem misiunea ASAP mai departe, împreună cu ei.

Cifrele arată îmbucurător, dar în spatele unor rapoarte stau multe provocări rezolvate de echipa de coordonare, de obicei. Care au fost în acest caz provocările și care au fost soluțiile?

Provocările în măsurarea impactului acțiunilor de educare și de instruire pe care le facem în cadrul programului ASAP sunt de mai multe tipuri. Prima este să găsești partenerul de discuție potrivit în unitatea de învățământ și alături de care să începi acest proiect – în fiecare școală. Dacă reușim să facem asta, restul sunt doar situații pe care le rezolvăm pas cu pas.

A doua provocare care merită menționată este legată de dialogul între unitățile de învățământ – administrația locală – firma de salubritate. Este important să existe pentru că facem ca lucrurile să se realizeze ușor. Noi suntem implicați în calitate de parteneri, cu rolul de a facilita acest dialog și de a găsi, împreună, cele mai bune soluții.

Programul ASAP desfășurat în București este gândit sub forma unor campanii care includ și concursuri cu o miză, un premiu pentru școala câștigătoare. Credeți că o mobilizare fără un premiu ar fi posibilă?

ASAP este construit în primul rând cu gândul că tot ceea ce facem în program să pornească din convingerea de a contribui, fiecare prin acțiunile pe care le facem, la schimbarea comportamentului față de deșeuri. Deci da, credem că este posibil să ai rezultate și să dezvolți un program din convingere. Și o vedem constant din feedback-ul primit în urma acțiunilor pe care le desfășurăm în acest sens.

Concursurile desfășurate în București, amintite și mai sus, sunt o acțiune pe care ne-am dorit să o dezvoltăm cu cât mai multe școli din capitală, pentru a informa, în primul rând, dar și pentru a educa elevii să aibă un comportament responsabil față de mediu, să își schimbe obiceiurile și să ducă aceste noi deprinderi și acasă, și către prietenii lor sau către familia extinsă – bunici, verișori etc – să transmită mai departe mesajul nostru.

Credem și-n mobilizări fără premii, copiii și adolescenții ne-au demonstrat că se poate, așa că, de această dată, dacă tot a existat această posibilitate, am inclus și componenta de concurs, pentru a crește miza.

Care sunt lecțiile pe care le-ați învățat din interacțiunea cu generațiile tinere, în lupta pentru un viitor mai verde?

Poate cea mai importantă lecție e că trebuie să tratăm cu seriozitate subiectul și să facem tot ce ține de noi să transmitem mesajul nostru către Generația Z, pentru că sunt tineri responsabili dornici să se implice în mod activ.

Care este pentru dvs. personal cea mai mare satisfacție în derularea programului ASAP în România?

Faptul că sunt parte dintr-o echipă care crede într-o schimbare pozitivă și nu doar asta, dar lucrează zi de zi, împreună, ca să ducă mai departe această convingere.