Amintirile pe care le simtim

articol de Radu Lazar

Ți s-a întâmplat vreodată, mergând pe stradă, să te izbească dintr-odată, de nicăieri, un miros care, cât ai clipi, te fură din drumul tău și te transpune undeva unde nu ai mai fost de mult, într-o amintire din copilărie, pe care poate nici nu ai mai experimentat-o până în acel moment? Sau ți s-a întâmplat să ajungi într-un loc în care, deși nu ai mai fost niciodată, totul pare familiar? Aici ai dat peste un decor care îți aduce aminte de unul din locurile preferate, unde, cu ani în urmă, petreceai ore în șir alături de familie, sau poate de prieteni. Deodată, fără niciun fel cost, și mai ales fără a intenționa acest lucru, ai câștigat câteva momente de fericire.

21682378_1617490288272026_886279570_o

Simțurile noastre pot cu ușurință să evoce amintiri, iar acestea, la rândul lor, vor stârni o serie de emoții. Rețelele neuronale din creier sunt extrem de alambicate, iar regiunile în care este împărțit acesta (prozencefal, mezencefal și rombencefal) servesc la funcții multiple și variate, astfel că aceeași zonă din creier care se ocupă de procesarea celor 5 simțuri este responsabilă, într-o anumită măsură, și de stocarea memoriilor cu caracter emoțional, care intră în categoria memoriilor de lungă durată. Cu alte cuvinte, văzul, auzul, mirosul, pipăitul și gustatul pot să stârnească, în anumite circumstanțe, amintiri cu încărcătură afectivă. Dintre toate simțurile, mirosul este cel care stimulează cel mai ușor memoria, iar amintirile declanșate sunt, de obicei, din perioada copilăriei de până în 10 ani și sunt ceva mai intense decât cele provocate de alte simțuri. Aceste amintiri sunt mai degrabă perceptuale decât conceptuale, ceea ce înseamnă că tendința este de a rememora o anumită senzație trăită, și mai puțin informații concrete.

Ne putem gândi cu ușurință la o multitudine de exemple în care această stranie încrengătură la nivel neuronal contribuie la crearea unor experiențe plăcute. Însă ar fi de subliniat faptul că emoțiile generate de amintiri nu sunt neapărat întotdeauna pozitive. Depinde, printre altele, ce asociere se creează între amintire și stimul. Astfel că aceleași rețele neuronale care au capacitatea de a produce amintirile pozitive involuntare pot juca un rol important și în formarea fricilor, fobiilor și chiar a tulburărilor de anxietate. Dacă anumiți stimuli, recepționați și procesați prin intermediul celor 5 simțuri, primesc o încărcătură emoțională negativă, repetarea acestora într-un mod consecvent poate duce la instalarea unei generalizări a stării afective.

Această legătura dintre simțuri și memorie, care în ultimii ani a fost studiată cu rigoare științifică, este o noțiune pe care umanitatea a intuit-o de multă vreme. Un bun exemplu în acest sens vine din industria publicității. În advertising conceptul de memorie joacă un rol crucial. În primul rând, e bine-cunoscut faptul că dacă te afli într-o dispoziție pozitivă ești mai susceptibil la sugestii, iar stimularea amintirilor plăcute prin intermediul simțurilor este una dintre cele mai utilizate metode prin care o reclamă – fie ea la televizor, la radio, sau stradală – încearcă să producă această stare. În al doilea rând, aspectul cel mai important de care se ține cont când vine vorba de memorii în advertising este distincția care se face între cele explicite și cele implicite.

Pe scurt, memoriile explicite sunt acelea pe care le conștientizăm, adică informațiile la care avem acces. De cealaltă parte, memoriile implicite fac referire la informațiile pe care le deținem dar nu le conștientizăm, care sunt înregistrate în creier și ne afectează comportamentul fără a ne da seama. Însă, după cum am văzut, prin intermediul celor 5 simțuri putem aduce la suprafață amintiri pe care altfel nu le accesăm cu ușurință. Astfel, o memorie implicită poate fi transformată într-una explicită, adică o informație inaccesibilă într-una accesibilă. În mod evident, o campanie publicitară, pentru a fi de succes, trebuie să creeze memorii explicite. La ce bun sa dai o fugă până la un restaurant fast-food după ce ai văzut o reclamă la televizor și ți s-a făcut foame, când nu mai știi dacă era la McDonald’s sau la KFC? Până la urmă, pentru tine poate fi totuna, însă pentru cel care plătește spațiul publicitar aspectul cel mai important este să ajungi la el, și nu la competitor. Astfel că este nevoie ca noi să reținem anumite detalii despre produs și, cel mai important, numele acestuia și al producătorului. Însă majoritatea memoriilor pe care le înregistrăm sunt implicite. Din acest motiv cei care gândesc o reclamă vor încerca să-ți stimuleze simțurile prin tot felul de mijloace – culori stridente, imagini inedite, sunete puternice, mostre de gustat în magazin, mirosuri îmbietoare – în speranța că acestea vor trezi amintiri plăcute, care te vor bine-dispune și, pe de altă parte, vor readuce în spațiul memoriei explicite numele produsului atunci când este momentul să decizi, dintre mai multe variante, ce vei alege să cumperi.

Omul a folosit astfel de „trucuri” de când există civilizație și s-a inventat comerțul. În societatea modernă, creatorii de publicitate au folosit metode ceva mai sofisticate, dar bazate pe aceleași principii care au funcționat din totdeauna. Abia apoi știința a venit și a confirmat, prin intermediul studiilor și cercetărilor, faptul că aceste tehnici, descoperite intuitiv și practicate instinctiv, au fundament în realitatea obiectivă.

Radu Lazăr este psiholog specializat în psihoterapie cognitiv-comportamentală, ramură a psihologiei care abordează tratarea depresiei, fobiilor, atacurilor de panică, stărilor de anxietate, a dependențelor, într-o maniera pragmatică, directă, ce încurajează acțiunea și schimbarea. Aceasta se aplică, de asemenea, cu succes și in consiliere psihologică și dezvoltare personală.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s