La începutul acestei luni, a avut loc lansarea în România a celui mai complet și mai complex studiu de trenduri, IPSOS GLOBAL TRENDS 2023, la care noi, WeInvent, am fost onorați să fim parteneri, alături de revistele Progresiv și Piața. Prezentăm mai jos prima parte a evenimentului.

un articol de Marian Costache

Alina Stepan (Ipsos): „Lumea nu își mai permite luxul, din păcate, să fie într-o singură criză în același timp”

Așa cum spunea în deschiderea evenimentului Alina Stepan, Country Manager Ipsos România și Cluster Head, Ipsos South-East Europe, “titlul sub care lansăm evenimentul anul acesta este Cum navigăm printr-o policriză. Credem că lumea nu își mai permite luxul, din păcate, să fie într-o singură criză în același timp. În ediția de anul acesta a studiului, am evaluat foarte multe lucruri, și o gamă foarte largă de probleme, de la naționalism la inflație, la aspecte care afectează mărcile, guvernele, sexul, mâncarea, viața, moartea, găsiți în acest studiu aproape orice.

Noi am numit această ediție „The Twitchy Twenties”, ca o replică la „Les Trentes Glorieuses”, cei 30 de ani de dezvoltare post cel de al doilea război mondial din Franța, numai că „The Twitchy Twenties” sunt mai nărăvași și mai impredictibili.”

Am ieșit dintr-o pandemie globală doar pentru a ne regăsi într-o criză financiară globală și o criză climatică, ca să nu mai menționăm războiul din Ucraina. De aceasta, pe lângă ideea de polycrisis – multe lucruri imprevizibile și rele care se întâmplă în același timp – vorbim și de un permacrisis, termenul pe care dicționarul Collins l-a considerat cuvântul anului 2022 și pe care l-a definit ca fiind o criză sau o perioadă prelungită de instabilitate și nesiguranță.

#schimbare

”În acest context, este din ce în ce mai evident că, în pofida faptului că fiecare țară ‘se adună în sine’ și se concentrează pe problemele ei particulare, există totuși un fond comun preocupări comune între țări, ca și o schimbare lentă și latentă a valorilor, după o perioadă relativ previzibilă, în care lucrurile erau constante. Factorul local revine din nou în atenție după tot discursul legat de globalizare. Dincolo de temerile, fricile și problemele fiecăruia, e bine să ne amintim că suntem împreună în tot ce se întâmplă”, a mai continuat Alina Stepan.

„Cum arată modelul de trenduri Ipsos și care sunt lucrurile pe care ne-am bazat în construirea studiului? Vorbim întâi de forțele macro, care sunt acele forțe din adâncuri, profunde, preluând metafora oceanului. Vedem apoi schimbările (shifts), adică ceea ce se mișcă la nivelul societății, din punct de vedere al preocupărilor, al valorilor, al mentalităților, atitudinilor, și apoi cum se manifestă lucrurile acestea concret, în comportamentul de zi cu zi, adică semnalele. Acest model în trei straturi ne permite să facem niște, poate mult și arogant spus, predicții cu privire la ce s-ar putea întâmpla pornind de stadiul actual. Studiul nostru intervine la nivelul schimbărilor, al lucrurilor care se întâmplă pe termen mediu și care ne ajută pe de o parte să înțelegem semnalele și, pe de altă parte, să vedem cum, în timp, shift-urile influențează forțele macro.

Cel mai mare studiu de trenduri de până acum

Ediția Ipsos Global Trends din 2023 este cel mai mare studiu de trenduri de până acum. Realizat în 50 de piețe, cu peste 48.000 de oameni intervievați, din țări care acoperă 70% din populația lumii și, foarte important, 87% din economia globală. Nu există continent care să nu fie inclus în studiu; de asemenea, țările investigate se află în diferite stadii de dezvoltare economică, socială, cu regimuri politice diferite sau asemănătoare.

Punem la dispoziție atât raportul pentru România, disponibil în curând, ca și cel pentru Bulgaria, care va organiza propriul eveniment de lansare a studiului în luna aprilie. Raportul pentru fiecare țară include toate trendurile, pentru evenimentul de lansare selectând doar cateva dintre acestea.

În 2023, am remarcat că nu există un trend nou apărut sau recent dispărut, ci doar o ajustare a ritmului de deplasare și de transformare a a fiecăruia dintre trendurile identificate în anii anteriori.

Subiectele pe care am ales să le abordăm la evenimentul de lansare a celei de-a treia ediție a studiului în România sunt: atitudinile românilor față de sănătatea fizică și mentală, fenomenele de globalizare și localizare, cum ne raportăm la structurile de putere și la toate mișcările sociale care se întâmplă în jurul nostru, cu accent special pe leadership și migrație și în final, cu ajutorul invitatei noastre speciale, Cristiana Belodan Consultant de Brand & Director de Strategie Independent, vom discuta despre cum impactează toate aceste lucruri ceea ce fac brandurile și companiile astăzi.

Există o metaforă, care spune despre ceva extrem de improbabil să se petreacă, cum că este ca și cum ai găsi găinaț într-un ceas cu cuc. Vorbim aici despre efectul Garcia, al psihologului american John Garcia; fără a fi o glumă, subliniază modul aproape pervers în care funcționează eroarea de neconfirmare, adică încăpățânarea cu care ne agățăm de lucrurile pe care le știm deja și cu care respingem informațiile care dovedesc contrariul.

”Eu sper ca astăzi, la lansarea studiului în România, să vă putem prezenta atât confirmarea unor lucruri cunoscute, cât mai ales informații noi și incitante care să vă pună pe gânduri.” Așa a încheiat Alina Stepan momentul introductiv de la evenimentul de lansare al IPSOS GLOBAL TRENDS 2023.

În continuare, am extras mai jos câteva dintre pasajele interesante prezentate de Laura Arpad.

Laura Arpad – Client Director Ipsos

Ideea principală a prezentării este că atitudinea față de sănătate în momentul de față, la nivel global, dar și în România, se schimbă. Dupa pandemie, oamenii nu se mai raportează la sănătate ca la o boală sau afecțiune fizică, sănătatea mentală fiind din ce în ce mai importantă; practic, vorbim despre conceptul de sănătate holistică.

Datele Organizației Mondiale a Sănătății indică faptul că una din opt persoane are o afecțiune mentală diagnosticată și, de asemenea, sunt și studii care arată că una din două persoane, pe parcursul vieții, se întâlnește cu o afecțiune mentală (de ex. o stare de depresie sau anxietate).

În cadrul studiului Ipsos Global Trends 2023, oamenii au fost întrebați dacă consideră că simt nevoia să facă mai mult privind sănătatea lor fizică și emoțională. Românii, dar și populația globului, de altfel, au dat scoruri mari pentru ambele categorii, însă este nevoie de o nuanțare în interpretarea acestor procente mari. În România scorul privind sănătate fizică este de 90%, comparabil cu 86% la nivel global, însă scorurile sunt ceva mai mici privind starea de bine și sănătatea mentală (82% în Romania și 80% la nivel mondial).

#clasament

Atât sanatatea fizică dar și mentală încep să câștige în importanță atât pentru români, cât și pentru populația globului. Din punct de vedere al clasamentului global însă, românii s-au poziționat pe locul 15 în ceea ce privește importanța sănătății fizice și pe locul 26 privind sănătatea mentală. Acest lucru este întrucâtva de așteptat pentru că România, fiind o țară cu economie emergentă, încă se confruntă cu tensiuni în ceea ce înseamnă acces la sănătate si preventie și ca urmare exista o preocupare mai mare pentru sănătatea fizică.

Dacă în 2018 cancerul era afecțiunea care preocupa cel mai mult populația globului, acesta în prezent a ajuns pe locul 3. La nivel global, oamenii au fost preocupați în 2022 de coronavirus, pe locul 2 fiind sănătatea mentală, care că a luat un avânt destul de puternic după pandemie.

La nivel global, coronavirusul, sănătatea mentală și cancerul ocupă primele locuri, însă în România lucrurile sunt diferite. Românii sunt mult mai preocupați de cancer și de afecțiuni cardiovasculare și, nu întâmplător, acestea sunt afecțiunile care reprezintă principala cauză de mortalitate în România.

#sanatateamentala

Ce este diferit în Romania este faptul că sănătatea mentală are o importanță mult mai scazută, ceea ce ridică întrebarea de ce pare că suntem atât de diferiți de media globală. Concluzia Ipsos este că sănătatea mentală este la fel de importantă, însă românii au tendința să zică mai degrabă că îi preocupă stresul decât sănătatea mentală. Motivul acestui joc semantic este că românii încă nu se simt confortabil să vorbească despre sănătate mentală sau sănătate mintală. E mult mai la îndemână, mai acceptabil pentru societate, să vorbim despre stres și oboseală.

Ca urmare, recomandarea Ipsos constă în evitarea folosirii expresiei de sănătate mentală în comunicare sau în alte inițiative interne sau externe ale companiilor și instituțiilor. Dacă la nivel global “mental health” este un termen cu conotații pozitive, aratând preocuparea față de propria persoană și stare de bine, in România are conotații mai degrabă negative – “sunt nebun, am o afecțiune psihiatrică, voi fi discriminat din această cauză.“

#sperantadeviata

Studiul a aratat că în România cancerul și afecțiunile cardiovasculare sunt cele mai preocupante și acest lucru se corelează cu faptul că România este pe penultimul loc în ceea ce privește speranța de viață, într-un clasament al țărilor din Uniunea Europeană. Acest lucru este în strânsă legătură cu investițiile și cu nivelul de dezvoltare a sistemului public de sănătate. Pe de altă parte, preocuparea față de aceste afecțiuni este legată de modul în care se raportează românii la prevenție și de faptul că încă suntem departe în ceea ce privește screening-ul, analizele de prevenție, ca urmare vorbim despre un cerc vicios.

Există inegalitati între țări, România fiind la coada clasamentului, dar există și o inegalitate în cadrul diverselor segmente sociale din România, în sensul că oamenii resimt că sunt anumite grupuri privilegiate care au acces mai ușor la sistemul sanitar și grupuri vulnerabile, cu acces limitat.

82% dintre români spun că “nu-mi permit acces la servicii bune de sănătate”, față de 61% la nivel global și 22% din români spun că „în țara mea nu există un standard egal între locuitori”.

Cu toții simțim, bănuim, însă avem și statistici, că persoanele sau grupurile cele mai vulnerabile sunt oamenii de peste 65 de ani și oamenii cu venituri mici. Acesta este un indicator pentru business, în sensul că trebuie să tratăm diferit aceste segmente de populatie (discriminare pozitivă) si sa le oferim suport.

#initiative

Observam că există anumite inițiative la nivel global, de exemplu sunt companii care încep să includă în sistemul de beneficii pentru angajați programe de sănătate, ca și asigurări de sănătat, pentru părinții angajaților. Destul de puțin se întâmplă lucrul acesta în România. La nivel local, se pot însă observa inițiative salutare din partea clinicilor private, care au colaborări cu băncile pentru situații de urgență, oferind persoanelor din anumite categorii posibilitatea să acceseze credite cu dobândă foarte mică sau chiar cu dobândă zero in situații de urgență medicală. Aceste parteneriate pot reprezenta un real ajutor pentru grupurile vulnerabile.

Deloc suprinzător, în România există un nivel scăzut de încredere,  atât în ceea ce privește calitatea sănătății, cât și încrederea în sistemul sanitar în general, iar scorurile sunt mici și față de media globală. Motivația este dată, pe de o parte, de realitatea și limitările sistemului medical din România, în special în ceea ce privește sistemul public. Pe de altă parte, există și un nivel destul de ridicat, chiar nerealist al așteptărilor românilor de a primi de la stat, de la sistem, servicii medicale bune. Este asadar o atitudine pasivă în a primi suport medical și a rezolva aproape miraculos o problema de sănătate și mai puțin un comportament activ, de a acționa și a face prevenție fiecare pentru sine.

#inovatia medicala

Un lucru interesant este că nu avem încredere în sistemul de sănătate, dar suntem foarte optimiști și avem foarte mare încredere în ce înseamnă inovația medicală. 71% dintre români cred că orice boală va fi vindecată la un moment dat, față de media globală de 61%. Suntem așadar foarte optimiști și ușor nerealiști. Țările dezvoltate au acordat scoruri mult mai mici la această afirmație. Olanda, de exemplu, a înregistrat un scor de 35%. Acest lucru ne arată faptul că olandezii în particular și locuitorii din țările dezvoltate, în general, sunt mult mai realiști cu privire la ce poate să facă inovația și care este impactul inovației asupra afecțiunilor medicale.

Echipa Ipsos vă poate ajuta să duceți mai departe aceste trenduri în organizația dvs. printr-o serie de instrumente și modalități cum ar fi:

• Prezentări personalizat și adaptate pentru industria în care activați.
• Ateliere de lucru comune pentru a aplica tendințele în procesele dumneavoastră de planificare strategică.
• Acces la date prin intermediul echipei Ipsos, pentru o analiză mai aprofundată a rezultatelor în funcție de profilări socio-demografice și alte segmente-cheie.