Licenţiat al Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, cu o experiență de peste 20 de ani în radio, din care 17 la Europa FM, restul la Radio România Actualităţi şi la RFI. În media a lucrat pentru publicaţiile Ora, România Liberă, dar şi pentru TVR. Toader Păun este în prezent colaborator al Biz, Haute Culture, campaniidemilioane.ro, Spotmedia, precum și al proiectului Cronicari Digitali, și a fost Business Development Manager & Communication Manager al agenției Zaga Brand.

un interviu de Romanita Oprea

Ai vrut mereu sa fii jurnalist sau când s-a produs schimbarea care ți-a marcat cariera?

Cred că este cumva în sângele meu pasiunea pentru jurnalism. Bunicul meu a fost producător de filme la Buftea, tatăl meu sunetist care a început în cinematografie și a continuat în televiziune. Așa că am avut ocazia să fiu expus acestei lumi încă din primii ani de viață și cumva am știut că este drumul meu. În școala generală am avut șansa unei diriginte extraordinare care m-a ajutat să fiu în proiectul unei reviste, mai apoi m-a susținut să pun bazele primului post de radio al școlii și așa s-a cimentat dorința de a face radio. Am căutat mereu să aduc ceva care să bucure și să fie apreciat de cât mai mulți oameni, iar jurnalismul a fost calea prin care am simțit că pot să am un impact cât mai mare în această direcție.

Cum ai intrat în presă?

În „liga serioasă” am intrat grație unui proiect al Bibliotecii Metropolitane, o pagină dedicată tinerilor într-un cotidian central, Ora. Am ajuns să o coordonez alături de jurnaliștii seniori și am primit pentru asta un premiu de excelență la Târgul de Carte Gaudeamus. Acolo am ajuns la un interviu cu un producător Radio România, care a văzut o scânteie în mine și m-a chemat să dau o probă pentru radio. Apoi s-au aliniat cumva astrele și am intrat în radio, de care am ținut aproape până acum un an.

Ce ți s-a părut cel mai dificil la început? 

Să fiu luat în serios de la o vârstă fragedă. Vârsta a fost un impediment când încercam să deschid ușile de care aveam nevoie. De exemplu, îmi amintesc cum, după ce am făcut radioul din școală, am prins pasiunea pentru microfon și am început să aplic la radiouri și televiziuni pentru a avea un loc unde să avansez și să fac ceea ce îmi place alături de profesioniști. A fost perioada telefonului fix și a internetului după miezul nopții, prin dial-up… M-au sunat de la două radiouri după ce am dat demo pe casetă și proiecte de emisiuni și ne-am blocat când au aflat că aveam în jur de 14 ani.  Similar am pățit și cu TV.

De exemplu, la un post important am trecut de multe comisii și ne-am oprit când mi s-a spus că sunt prea mic. La câțiva ani distanță am văzut ideea mea pusă în practică și chiar dacă m-au încercat tot felul de sentimente pe moment, mai târziu am înțeles că ideile pot să fie validate și în acest fel, iar uneori sunt mai mulți oameni care pot gândi la fel, ca să mă eliberez de frustrare și conspirații.

Care a fost țelul tău în jurnalism și cum / dacă s-a schimbat acesta în timp?

Vreau să fac bine și să ajut oamenii să facă bine, iar informația pusă cu responsabilitate în spațiul public este calea prin care simt că pot și putem face asta.

Ai lucrat în toate media până acum (TV, radio, print, online). Care este preferata ta și de ce?

Îmi e greu să aleg. Fiecare mediu are propriul farmec. De exemplu, acum lucrez pentru prima dată la reviste B2B și luxury, BIZ și Haute Culture. Am ocazia unei reinventări alături de colegi pe care până acum un an îi admiram din afară.

Radioul mi-a rămas în suflet și cu siguranță nu-l părăsesc definitiv. Construiește relații foarte frumoase cu ascultătorii și este un loc magic pentru a aduce povești și a genera atmosferă pentru oameni cât mai diverși.

Televiziunea este o lume fascinantă și complexă, dar azi cred că mulți o aleg din motive greșite – nu pentru a construi și a aduce valoare pentru cei care urmăresc programele, ci doar pentru a-și alimenta vanitatea și a sluji interese.

Care ai spune că trebuie să fie calitățile principale ale unui jurnalist de radio?

Cred că sunt similare oricărui jurnalist, dar cu o doză mai mare de empatie, ca să transmită emoție, nu doar cuvinte, multă imaginație pentru a suplini prin cuvinte ceea ce nu se vede și respect pentru audiență.

Este adevărat ce se spune despre microbul radioului sau al televiziunii?

Da! Ambele.

Ce înseamnă, din perspectiva ta, o voce bună de radio?

Un timbru plăcut, fără prea multe joase sau înalte. Dincolo de voce, foarte important este ceea ce spune acea voce și câtă emoție poate transmite.

Ce te-a determinat să faci pasul spre comunicare și lucratul în agenție?

Răspunsul scurt: o cafea și un om pasionat de proiectele pe care le pregătea agenția. Este o etapă foarte utilă în care am înțeles mai bine dintr-o altă perspectivă cum se vede ceea ce face media, m-am lăsat provocat să învăț accelerat noi procese.

Cum te-a ajutat și încă te ajută experiența de jurnalist în viața de comunicator? Dar viceversa? 

Fundația este similară, abordările și pe alocuri interesele diferă.  Rigoarea documentării, abilitățile exersate de relaționare cu ceilalți, tehnicile de scriere…toate ajută în ambele domenii.

Care sunt părțile preferate din jurnalism? Dar din comunicare?

Cred că în ambele domenii una dintre părțile bune o reprezintă posibilitatea de a face aproape în fiecare zi ceva diferit și de a cunoaște mulți oameni diferiți de la care să înveți ceva nou.

Ce nu îți place din ambele părți?

Ambele te fac la un moment dat să trăiești mai mult pentru ceea ce faci și pentru ceilalți sau proiectele pe care le ai în grijă. Asta presupune uneori sacrificarea unor pasiuni, a timpului liber, a familiei și un consum neros foarte mare.

Ce iți propui pentru următorii 5 ani din punct de vedere profesional?

La modul sincer, am învățat să mă las mai mult surprins de viață și să învăț să mă bucur de asta. Ceea ce îmi propun, personal și profesional, este să rămân un om bun și să fac bine pentru cât mai mulți. Această dorință se traduce în practică prin proiectele în care mă implic, echipele din care fac parte, oamenii de care caut să mă înconjor și de la care să învăț, pozițiile pe care le accept și locurile în care aleg să pun suflet.

Unde ai vrea să ajungă sloganul #demilioane? 

La cât mai mulți oameni care să descopere că valoarea reală nu este dată de bani sau lucruri materiale.

Cum poziționezi site-ul https://www.demilioane.ro/ și ce planuri ai cu acesta în primii 2 ani?

Îmi doresc să fie un loc de întâlnire pentru toți cei care caută oameni buni care să-i inspire, experiențe care să merite repetate, călătorii pe care să le facă, locuri pe care să le descopere și evenimente unde să merite să meargă.  #demilioane este o marcă înregistrată și caut să o transform într-o marcă cu care să identifice tot ceea de adaugă valoare în comunitate și ne ajută să ne construim viitorul la care visăm – de la oameni la locuri, experiențe și evenimente.