The Betterist aka Cristina Ursu, este un om și un profesionist care creează legături (între oameni și ei înșiși precum și în comunități), ajută la dărâmarea de mituri (despre eșec, blocaje, teamă) și demonstrează că vulnerabilitatea, asumarea și ideea ce „împreună” stau la baza oricărui succes personal sau profesional. Iar pe 8 februarie invită la un eveniment exact despre aceste lucruri: Tandem, ediția III – De mână cu tine

Cristina este psihoterapeut, face coaching de carieră și în leadership, training de dezvoltare personală și public speaking, organizează evenimente (TedX Băneasa, Tandem), realizează podcastul Psihologi la cafea, are proiecte cu și pentru copii (teatru, dezvoltare personală), și – pe lângă mamă și soție – este și actor amator uneori. Iar unul dintre principiile ei este că, atunci când te confrunți cu „un elefant” pe care nu știi cum să îl „mănânci”, răspunsul este: „bucățică cu bucățică.”

un interviu interviu de Cristina Enescu, din seria perspective

Ești în vreun fel altfel ca terapeut, coach și om, față de acum 4 ani când am făcut primul interviu?

Sunt mai deșteaptă 😊. Cu siguranță sunt altfel pe unele paliere. Cu mai multă experiență, mai așezată. Mi s-au mai schimbat prioritățile devenind și mama între timp.

E ok să fii / faci mai multe roluri în același timp?

Eu sunt, aparent, multe. Unii ar spune că nu ai cum să te specializezi pe atâtea chestii, însă eu cred că se poate, mai ales când au toate aceeași rădăcină. Pentru că și psihoterapia, și coachingul în cariera, și coordonarea echipelor sau zona de training – toate au la bază lucrul cu oamenii, adaptarea și înțelegerea nevoilor lor.

De 3 ani realizezi podcastul „Psihologi la cafea” împreună cu Lucian Negoiță (psihoterapeut, lector, formator). Ce v-ați propus cu acest proiect?

„Psihologi la cafea” a intrat în al treilea an, sunt până acum 40 de episoade accesibile gratuit pe YouTube.

L-am creat pentru că ne-am propus să demitizăm multe aspecte ale psihoterapiei, precum „vorbesc cu prietenii și familia, nu am de ce să merg la psihoterapeut” sau „numai oamenii nebuni merg la psiholog” și altele. Newsflash: nebunia nici măcar nu este marcată ca boală în DSM (manualul de diagnostic și statistică al tulburărilor mintale). Ne-am propus să educăm și să ne și vulnerabilizăm noi, ca psihologi. Pentru că cel mai bine învățăm din exemplele și poveștile altora, împletit cu informații teoretice și explicații.

Eu zic că acest podcast a avut ecouri foarte faine, și continuă să le aibă. Statisticile de pe Spotify din 2024 arată că așa au gândit și mulți alții.

Sunt legate blocajele din viața profesională cu cele emoționale și mentale?

De multe ori, când încep un proces de consiliere în cariera cu cineva, ajungem la blocaje care țin de zona personală, de emoții, de cogniții iraționale. Nu se poate să separăm 100% aceste două zone.

Chiar mă gândeam recent și vorbeam cu o clientă despre legătura asta dintre dificultățile din viața profesională cu cea personală. Cred că, deseori, modul în care interpretăm și reacționăm la lumea din jurul nostru, și cum ne raportăm la ea, este legat de pattern-urile (modelele) pe care le-am preluat, crescând, de la persoanele relevante din viețile noastre. Bunăoară, dacă, să zicem, unul din părinții noștri a fost o persoană care în viața personală a pus mereu limite sănătoase, a spus ce avea de zis asertiv, a făcut lucrurile sănătos, e foarte posibil ca același mod să-l preluăm și noi. Dacă vedem că un alt parinte (sau același) merge cu teamă la muncă, se lasă abuzat de un șef toxic și nu se alege pe sine (adică își ignoră propriile nevoi fizice, emoționale, mentale), exista șanse ca noi să preluăm, fără să ne dăm seama, același mod de a acționa.

De aceea eu spun mereu că e foarte important să conștientizam aceste pattern-uri, să știm exact de ce reacționăm într-un anume mod, și să ne asumăm asta sau să schimbăm ceva. Adică să ne dăm seama cine suntem dincolo de cum am învățat să fim.

Ce înseamnă să fii asumat?

Asumare înseamnă să știu ce vreau să fac, de ce vreau să fac, și să pun în aplicare fără să îmi caut scuze și fără să amân. Multă lume are o problemă cu procrastinarea, dar nu e vorba doar despre a nu mai procrastina, ci în primul rând despre a-ți da seama dacă ceea ce vrei să faci ți se potrivește, dacă este benefic pentru tine. Tot acest proces face parte el însuși din ideea de asumare.  

Atâția dintre noi nu sunt bine cu ei înșiși, nici în relații, la job sau în afară lui. Care e primul pas spre „a fi bine”?

Răspund subliniind: asumare, asumare și iar asumare. Să te înțelegi pe tine însuți. Să fii deschis către ceva diferit. Da, schimbarea doare. Dar dacă și realitatea mea curentă doare, la orice nivel al vieții mele, poate că merită să trec prin proces pentru ca, ulterior, să-mi fie bine.

În 2024 a fost ediția IV de TEDxBăneasa. Mai interesează/ inspiră TEDx-urile astăzi?

TEDxBăneasa e un subiect sensibil. Sau… nu? A fost fain, ca întotdeauna, pentru că speakerii au fost faini, iar poveștile lor sunt minunate. Însă, dacă e să ne uităm la ce se întâmplă în culise, mai ales în ultimele două ediții a fost foarte greu. Și nu știu dacă este din cauza lipsei de răbdare sau a dezinteresului (general, sau față de astfel de evenimente), sau poate nu am făcut noi suficient de atractiv TEDx-ul nostru. Însă biletele s-au vândut tare greu. Și asta ne-a făcut să decidem să luăm o pauză. E prima dată când anunțăm asta în mod oficial. Dar am luat decizia asta pentru că vrem să ne concentrăm momentan atenția spre alte proiecte care să fie mai de interes.

Personal cred că oamenii au nevoie și de altceva. De ce? Pentru că, în viziunea mea, TEDx-ul e un concept cu experiență (ca să nu spun vechi) iar noi, având licență de doar 100 de persoane, nu am putut accesa sponsorizări care să ne ajute să facem lucruri mărețe. Părere strict personală: cred că ce atrage în ziua de azi sunt evenimentele cu interacțiune mai multă cu audiența, în care oamenii au parte de experiențe variante și în care pot face ceva, concret, unde pot fi parte din eveniment, nu doar spectatori.

Evenimentul Tandem este anul acesta la a treia ediție („De mână cu tine”, 8 februarie, Mindspace Business District, București). De ce acest ai creat acest eveniment?

Tandem e altă poveste. Anul trecut, la ediția a doua, am fost sold out cu trei săptămâni înainte de eveniment. Anul acesta vom fi iarăși full house. Evenimentul s-a născut cumva tot inspirat de TEDx, pentru că ceva nu-mi plăcea în faptul că venea mereu câte un speaker pe scenă și își spunea povestea despre cum a reușit să treacă peste toate. Dar în viață nu suntem niciodată singuri. Încă de când ne naștem, cineva e acolo. Ne ține de mână, ne dă un sfat, ne învață ceva, ne susține, împrumută, ajută, uneori ne enervează și agasează. Dar mereu e cineva acolo care e parte din dezvoltarea și progresul nostru. La muncă avem un trainer/ buddy care ne dă informațiile și sprijinul necesar. La spital avem un medic care ne consultă si ne dă un tratament. Pentru a face un copil, într-un fel sau altul, e nevoie de doi oameni.

Așa s-a născut conceptul: Tandem aduce pe scenă perechi de speakeri. Oameni care se cunosc și au o relație, indiferent de natura ei (parteneri de viață, rude, prieteni, parteneri de afaceri, etc), și care spun aceeași poveste, fiecare din perspectiva proprie.

Misiunea Tandem este să promoveze ideea de „împreună”, comunicarea, deschiderea, ascultarea activă și dorința de a face lucrurile să meargă alături de persoanele relevante din viața noastră. Pentru că nu reușim niciodată singuri.

Ediția de anul asta e concentrată pe viața personală. Pe relațiile de cuplu, de familie, de prietenie, relațiile apropiate, intime. Pentru că totul începe de la nevoile noastre personale. Eu, dacă nu sunt bine acasă sau cu mine însămi, nu voi putea afișa nici în societate cea mai bună versiune a mea, sau să performez la întâlniri cu clienții, să inspir, etc.  

Ce înseamnă, din perspectiva ta, să fii bine cu tine însuți? (La nivel personal, profesional, relațional, în situații dificile, etc).

Culmea, nu înseamnă să nu simți lucruri negative. Dimpotrivă. Înseamnă să le conștientizezi, să le accepți și să ai mecanismele prin care să le depășești în mod sănătos. Spre exemplu, dacă în trecut eram obișnuit „să-mi dau în cap” pentru fiecare greșeală, a fi bine cu tine însuți înseamnă să-ți dai seama că ai învățat de la cineva să faci asta, nu e abordarea ta. Iar când mai greșești, să conștientizezi că îți vine „să-ți dai în cap” și, în loc să faci asta, alegi să fii blând cu tine, și să vezi cum se simte asta. Bilete la Tandem ai aici!