Educatie cu BRIO, prin creativitate

interviu de Marian Costache

Cu ocazia Conferintei Globale IAA de la Bucuresti, din 24-25.10.2017, am stat de vorba cu Dragos Iliescu, Doctor in Psihologie, fondator BRIO si Partener D&D Research, invitat in panelul despre Educatie, al Conferintei.

IMG_6075

Ce este BRIO?

BRIO este o initiativa de cauza, mai mult decat orice altceva. Suntem dintre aceia care cred ca pot sa modifice educatia din Romania prin initiative antreprenoriale și așa s-a născut acest instrument de năsurare și dezvoltare a performanței elevilor.  E o initiativa privata dar avand ca aspiratie cresterea nivelului educatiei in intreaga Romanie.  BRIO e o platforma de evaluare standardizata a cunoștințelor și competențelor elevilor din clasele I-XII, la materiile de bază. De principiu testeaza Matematica, Limbi (in special Romana) si stiinte (Chimia e gata, Fizica va fi gata in curand). Testeaza achizitiile atat la nivel de continut cat si de competente, prin teste online standardizate.

Tehnologia din spate e foarte sofisticata, e vorba de aceeasi tehnologie care sta si in spatele GMAT, GRI, SAT si a altor teste internaționale renumite, precum PISA, ale OECD, sau TIMS, ale IAA.

Testele BRIO ofera empowerment pentru parinte, pentru a putea sa monitorizeze evolutia copilului si pentru a cunoaste in mod real unde se afla copilul, mai departe de nota pe care o da un profesor, mai subiectiv sau mai putin subiectiv, ci raportat la o norma nationala. Deci tehnologia e foarte robusta in spate si se bazeaza pe o baza de zeci de mii de item-i iar scopul este terraformarea modului in care privim educatia in Romania.

De ce ar fi important pentru un parinte sa stie toate chestiile astea? I-ar putea da o idee despre cum s-ar putea orienta cariera copilului?

E important pentru parinti sa stie ce pot copiii lor. La momentul asta sistemul de educatie este foarte vag in a da feedback parintilor. Parintii au extrem de putine cunostinte despre nivelul la care se afla copilul lor si-si obtin acele informatii in modalitatile informale, mai degraba. Cand noi eram copii exista ceva ce se numea profil psihoeducational. Parintii mei primeau o data pe trimestru un profil al meu.

Unii parinti merg la scoala si afla de la profesori cum sunt copiii lor iar altii nu afla.  Chiar cand se duc sa intrebe, ceea ce afla este o opinie foarte subiectiva si-mi vine in minte un exemplu. Stim ca exista un decalaj intre urban si rural, in educatie. Copiii din rural au abilitati si competente de matematica mai slabe, semnificativ mai slabe, decat cei din mediul urban. Stim asta din testele PISA, unde decalajul este aproape de o abatere standard. Deci este imens decalajul respectiv, notele insa sunt la fel de mari. Daca te uiti sa statisticile Ministerului Educatiei, tu nu ai note mai mici in zona rurala, fata de zona urbana. Asta vine, in mod evident, din subiectivitatea profesorului.

Asta se regaseste si in cazul liceelor. Notele in sine,de la un liceu slab la unul bun, nu sunt diferite dar competentele sunt foarte diferite. Si in acest caz subiectivitatea profesorilor e cauza. Prin urmare, sa te uiti la aceasta sursa ca la o sursa obiectiva de informatie pentru copilul tau este nerealist, ba chiar incorect.

Asadar ai multi parinti care nu intreaba, dar chiar si cei care intreaba primesc informatii subiective, si de cele mai multe ori nu reactioneaza in virtutea acelor informatii. Calitatea educatiei unui copil nu se datoreaza doar abilitatilor copilului respectiv sau doar scolii, ci e o triada sau chiar un tripod. Copilul e un element important, scoala de asemenea e un element important dar si parintii sunt un element important. Atentia pe care parintii o acorda copilului lor si numarul efectiv de ore pe care le investesc in acest proces sunt legate clar de rezultatul procesului educational.

Prin platforma www.brio.ro, noi incercam sa dam aceasta informatie parintilor, pentru a sti in mod obiectiv ce știe și ce nu știe copilul lor și ce loc ocupă acesta la nivel național, ca pentru a putea apoi si sa actioneze. Deseori cand incercam sa-i ajutam pe copii, lucram prin modalitati neformale dar BRIO iti ofera o monitorizare independenta fata de profesorul de la scoala si fata de un eventual meditator, care vrea sa-si vanda serviciul.

BRIO iti da si un profil de competente, iti spune nu doar daca un copil e bun sau nu la matematica in general ci intra cu evaluarea si pe subdomenii.  Deci BRIO are si un impact formativ, iti arata unde sa intervii si sa lucrezi mai mult.

Esti membru in echipa PISA. Ce-nseamna sa fii roman in aceasta echipa?

Lucrez foarte mult cu OECD, sunt in echipa PISA dar nu fac parte din echipa PISA a Romaniei. Testul PISA a fost rulat in Romania la Institutul de Stiinte ale Educatiei, care este o subsidiara a Ministerului Educatiei si unde avem specialisti foarte buni.

Sa lucrezi in astfel de sisteme de educatie inseamna pe de-o parte foarte multa umilinta. PISA n-a fost bine primit in Romania. Guvernantii nostrii, profesorii si toti cei care creaza politici educationale, atunci cand au aflat cat de rau stam si care-i amploarea dezastrului au facut aceeasi pasi pe care-i face un om cand afla ca are cancer. Mai intai simți furie, apoi ai denial, negi ca ar fi ceva acolo, dupa aceea ai negociere. Exact prin pasii astia au trecut si guvernantii nostril cand au aflat de PISA iar eu nu cred ca ei au iesit din denial, la momentul asta. In continuare aud in mod sistematic oameni, politicieni sau policy maker-i la un nivel foarte inalt in Romania, care in continuare neaga ca acel rezultat este real.

Ce vezi atunci cand lucrezi pe datele intregii lumi este ca sistemele respective sunt realiste si obiective, locul pe care ni-l prescrie, locul acela este real. Sunt si alte sisteme de educatie mai slabe? Da. Albania, Muntenegru cred ca primesc scoruri mai mici si nu cu mult mai mici.

Oricat de mult ai vrea sa crezi ca e altminteri, lucrurile asa stau. Educatia din Romania, comparata cu educatia din alte state, e mai degraba neperformanta. Asta iti da insa si speranta. Scopul PISA nu e acela de a ierarhiza natiuni, niciodata scopul OECD nu a fost asta. OECD – Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica – are piloni pe care lucreaza si scopul este acela de a oferi asistenta tarilor care au nevoie iar in momentul acesta ne da niste raspunsuri. Stim ca procentul din PIB e important, mai stim ca pentru clasele mai mari, la liceu de exemplu, calitatea dascalilor e un predictor critic pentru educatie.

Implicarea in analiza datelor respective iti da asadar putina umilinta, stii ca esti asa cum zice lumea ca esti dar iti da si putina intelepciune. Treci dincolo de fatada datelor care te plaseaza jos si te uiti intre acele date, ca sa-ntelegi ce sa faci sau poti sa faci, pentru a te imbunatati.

Tehnologia aplicata sustinut in educatie este cumva solutia pentru dezvoltarea creativitatii?

Nu cred ca tehnologia va avea atat de mult impact in educatie, precum ii prescriem la momentul asta. Traim intr-un avant nerezonabil de digitalizare. Toata lumea crede ca asta-I “The Holy Graal”, cumva. In momentul in care faci un top 10 sau chiar un top 3 al marilor probleme din educatie, niciuna dintre ele n-o sa fie rezolvabila prin tehnologie. Personalizarea actului educational n-o s-o rezolvam prin tehnologie. Dimpotriva, tehnologia depersonalizeaza relatia respectiva.

Valoarea personalizarii actului educational nu vine din faptul ca fiecare citeste ce i se potriveste lui, ci prin relatia personala pe care o are cu dascalul. Evident ca cele mai de impact interventii educationale sunt cele one-on-one, de aceea coaching-ul functioneaza. Cand ne referim la personalizare in actul educational, ne referim la faptul ca dascalul nu transmite doar cunostinte personalizate pentru copilul respectiv, ci si expertiza si binenteles valoarea exemplului. Intr-o relatie de mentorat dascalul trasmite si valori, asociate cu domeniul pe care-l studiezi. In lipsa lor nu ai personalizare.

Deci nu, nu cred foarte mult in tehnologie, cred ca e un band wagon, cred ca e o nebunie si toata lumea urca in trenul asta care merge foarte repede, sperand sa le rezolve problemele dar de fapt e nevoie de o mai mare aplecare asupra problemelor in sine, iar tehnologia s-o privim mai mult ca un vehicul pentru rezolvarea unor probleme specifice.

Aceasta e o opinie personala si s-ar putea sa fie contra curent sau contra sistem.

Cat de mult este influentata creativitatea de context?

Teza mea e urmatoarea si sustinuta de date destul de solide. Creativitatea e evident ca vine din mai multe zone. Cand vorbesti despre creativitatea unei persoane, ai o baza innascuta, ce-ti vine din gene, si ai niste evidente privind faptul ca anumite trasaturi care sunt asociate cu creativitatea iti vin din gene si apoi o alta care-ti vine din educatie. Deci Nature & Nurture.

Trendul la momentul asta, atunci cand vorbim despre creativitate, nu este sa vorbim despre persoane creative. Cand tu spui ca o persoana este intr-un anumit fel si-i prescrii o trasatura, trasatura respectiva e relativ constanta. Daca spun ca tu esti un extravert, presupun ca aceasta trasatura e relativ constanta si o manifesti cross-contextual. Asadar ai o preferinta comportamentala de-a vorbi mai mult, de a-ti face usor prieteni, de-a avea deprinderi sociale bune, de-a invata usor numele celorlalti, de-a spune glume, s.a.m.d., in toate contextele, acasa, in familie, la job, deci cross-contextual.

La momentul acesta intelegem ca creativitatea nu e cross-contextuala si asta o intelegem din analiza oamenilor care sunt creativi. Aceste persoane nu au un repertoriu pe care-l pot aplica in toate situatiile. Persoanele care sunt teribil de creative sunt creative intr-un domeniu si nu neaparat si in alte domenii, ci dimpotriva.

Ceea ce intelegem la momentul asta e faptul ca creativitatea nu e o caracteristica individuala, ci e mai degraba o caracteristica a unui output. Rezultatul poate fi considerat creativ. Cumva noi deducem ca exista o trasatura de creativitate, uitandu-ne de fapt la output.

Daca ma uit la output si acesta este de fapt creativ, o sa spun atunci ca output-ul asta creativ vine din persoana, care evident imi genereaza creativitate din gene si educatie, dar vine si din altceva. Din ce altceva? Analizele care se uita la aceasta situatie spun ca probail mai mult de 60%, poate 70%, din creativitatea unui rezultat vine din contextul in care a fost generat rezultatul respectiv si nu din persoanele care au generat rezultatul respectiv.

Din ceea ce genereaza un rezultat creativ nu e persoana, ci e contextul. Asta-i un lucru interesant in special in domeniul Advertisingului, fiindca ceea ce-mi spune mie este ca pot paria pe persoane extrem de creative, pot paria pe generarea unui climat de creativitate in munca lor sau pot paria pe amandoua, pentru ca s-ar putea ca doar una sa nu fie suficienta. Nu e suficient daca-ti angajezi oameni creativi, daca climatul in care tu ii inserezi nu-i ajuta sa aplice creativitatea respectiva.

Parte din asemenea analize au si o abordare istorica. Ne uitam la persoane pe care le consideram exemple de creativitate umana. Daca te uiti la Leonardo, daca te uiti la Einstein, daca te uiti la artisti mari, ce vezi in genere in aceste situatii e ca foarte putini dintre ei au fost creative in toate domeniile vietii lor. Bine, Leonardo a fost chiar un caz singular.

Prin urmare, creativitatea se manifesta cu precadere intr-un domeniu, pe care-l cunosti extrem de bine, in care esti inserat, in care ai si contextul propice pentru manifestarea creativitatii respective. Asta ma duce cu gandul la faptul ca nu exista creativitate generala, ci exista mai degraba creativitate contextualizata. Asta arata si datele, o parte din creativitatea pe care o ai e foarte puternic asociata cu expertiza pe care o ai in domeniul respectiv. Foarte putin probabil sa fii creativ intr-un domeniu in care nu ai expertiza. Altfel e foarte posibil sa ai o idee “originala” pe care au avut-o o suta de oameni pana la tine. Deci trebuie macar sa cunosti ce s-a generat pana acum pentru a estima daca ideea ta e sau nu originala iar asta e o necesitate, pana la urma.

Cumva ma irita teribil cand vad tineri, de altfel cu potential foarte mare, care spun “eu renunt la scoala, eu n-am nevoie de cunostinte, eu sunt creativ si ma dedic creativitatii”. Te dedici creativitatii cu ce? Adica nu ai baza necesara pentru a putea sa fii creativ in domeniul respectiv.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s