interviu de Marian Costache

E inca inceput de an si pentru ca este momentul retrospectivelor si proiectiilor, am stat de vorba cu cineva care este interesat in fiecare zi sa priveasca “the big picture” si sa ne ofere diverse indicii, prin deja binecunoscutul “rappel des titres”.

Cezar Baciu, fondator bonjourretail & rappel des titres, lanseaza cu aceasta ocazie un nou format, acela al stirilor pe scurt, din retail. Discutam deocamdata de un proiect pilot, pe care-l realizeaza in colaborare cu WeInvent. Prin urmare, orice feedback e absolut binevenit. Stay tunned! 

Cum a fost 2017?

2017 a fost nici prea-prea, nici foarte-foarte. In ceea ce priveste retailul a fost dominat de batalia pentru proximitate, numai ca specificul romanesc si-a spus si aici cuvantul. In general, proximitatea inseamna obisnuinta si caldura.

In Romania proximitatea inseamna de cele mai multe ori: “Doriti o punga?” Inseamna planograme schimbate anormal de des si inseamna un rulaj foarte mare de personal de vanzare, rulaj generat de salariile imens de mici, astfel incat legatura umana nu are nici timp si nici cu cine sa se stabileasca.

Batalia proximitatii va continua, cu siguranta, si in 2018, chiar daca anul trecut s-au inregistrat inchideri de magazine de formate mai mici, market sau chiar supermarket. Batalia continua cu un crescendo, odata cu intrarea serioasa in acest joc si a Auchan-ului, sub banner-ul My Auchan.

In 2018, la nivel de retail, cred ca principala noutate va fi transformarea marcilor proprii in marci premium, pentru ca este in logica absolut normala a lucrurilor. Marcile proprii avand au  un disponibil de pret, prin lipsa anumitor cheltuieli de marketing, pe acesti bani economisiti se poate pune calitate.

Efervescenta de pe piata tigarilor

Tot anul trecut am inregistrat o efervescenta, aproape nebuna, pe piata tigarilor. Tonul “ostilitatilor” l-a dat Philip Morris cu IQOS si, odata cu sfarsitul anului, a venit glo™, riposta celor de la British American Tobacco.

Toate bune si frumoase, dar stau si ma gandesc daca toata aceasta nebunie, insotita de foarte multe resurse financiare aruncate in lupta, chiar o sa-si atinga tinta scontata. Exista o generatie, sa zicem “ceauseii”, generatia X, de oameni nascuti in perimetrul temporal ’65-’69, care, asa cum se vede cu ochiul liber, nu este targetata de aceasta noua tendinta si care, cumva, se simte abandonata.

Ca sa se-nteleaga mai bine ce vreau sa spun, o sa folosesc un exemplu de acum cativa ani, din sectorul bauturilor carbogazoase. Imediat dupa Revolutie au aparut in Romania cei doi giganti, Coca-Cola si Pepsico. Desi in mod normal Pepsi ar fi trebuit sa aiba un avantaj, doar generatia X crescuse cu Pepsi, fata a fost luata clar de Coca-Cola. A inceput razboiul celor doi giganti, mai ales pe segmentul de copii si tineret, iar generatia “ceauseilor”, cea care in 2018 mai are macar 15 ani de castigat si cheltuit bani, a fost neglijata, drept pentru care Coca-Cola a devansat Pepsi, desi aprioric lucrurile ar fi trebuit sa stea invers.

Momentul in care batalia a devenit mai ascutita a fost acela in care Pepsi si-a adus aminte de timpurile de dinainte de Revolutie, si-au reaparut ambalajele de pe vremuri si-atunci generatia din care fac si eu parte si-a adus aminte de adolescenta si de tinerete, iar lucrurile au devenit altfel.

Lupta pentru Generatia Y

De altfel, nebunia asta de lupta pentru generatia Y a fost un alt aspect care s-a intalnit pe toate fronturile anului trecut. Aceasta lasand senzatia ca generatiile mai vechi, X-ii si chiar Baby Boomers, sunt abandonate. Este doar aparent o chestie chestiune normala.

Aparent este o mare prapastie intre aceste generatii, numai ca lucrurile nu stau chiar asa. Daca ne gandim lucid, comparam generatia care are acum 50 de ani, cu o generatie care are acum 30 de ani. Atunci lucrurile parca nu sunt ok.

De altfel, exista un studiu longitudinal, generational, facut de Ipsos-Mori, filiala britanica a grupului francez Ipsos, pornit undeva la inceputul anilor ’80; rezultatul lui – studiul se reia an de an – este acela ca daca “tai” datele si privesti oamenii la aceeasi varsta, diferenta nu mai este atat de insurmontabila. E posibil, deci, ca in acest an lucrurile sa revina in albia ratiunii. Pur si simplu, Y-ii sunt altfel decat X-ii si din cauza varstei.…

Facebook incotro?

O alta chestie excesiva, care si-a aratat efectele anul trecut, a fost cea legata de Facebook. Toata lumea isi doreste foarte multi follow-eri, desi nu exista nicio corelatie clara intre numarul de follow-eri si nivelul vanzarilor. Ba mai mult, daca este sa ne uitam cum stau lucrurile in alte tari, retelele sociale incep incet-incet sa nu se simta bine.

In Franta, retelele sociale sunt net devansate de portalurile de stiri generaliste, de motoarele de cautare, de blogurile expertilor si jurnalistilor clasici, precum si de forumuri. In ceea ce priveste comertul si producatorii, doar un individ din cinci mai are incredere in ceea ce se scrie pe retelele sociale.

Creste cererea de produse locale

O alta trasatura a retailului in anul trecut, care va continua si in 2018, dar probabil cu niste declinari mai fine, se refera la produsele locale. Consumatorii cer tot mai mult produse locale dar pe de alta parte, daca nu exista o corelatie pret-calitate, de bun simt, rezultatele nu au cum sa fie cele dorite.

Momentul Carrefour

O alta punte care face legatura intre 2017 si 2018 o reprezinta Carrefour-ul. Odata cu iesirea la pensie a fostului PDG Georges Plassat, si numirea in locul acestuia a lui Alexandre Bompard (ex Darty-FNAC), oarecum brusc, lucrurile au inceput sa nu mai fie foarte cushere cu Carrefour-ul. Pretul actiunilor a inceput sa scada, plus ca au aparut, parca mai mult ca niciodata, probleme cu sindicatele. Cea mai buna dovada ca aceste observatii sunt corecte o da clasamentul anual Deloitte, al retailerilor mondiali, unde Carrefour-ul practic se prabuseste, de pe locul secund, ajungand pe locul noua.

Toata lumea este in asteptarea conferintei de presa a lui Alexandre Bompard din 23 ianuarie, unde-si va expune planul vis-à-vis de noul job pe care il ocupa, dar deja de la sfarsitul anului trecut s-a vorbit de posibilitatea preluarii Carrefour-ului, de catre americanii de la Amazon.

Lucrurile sunt noi si nu sunt noi. Despre criza conceptului de hypermarket se vorbea de mai mult timp. Practic s-a ajuns in momentul in care este aproape obligatoriu sa se treaca de la “totul sub acelasi acoperis” la magazinele specializate, dar o asemenea modificare de loc in clasament ridica niste mari semne de intrebare.

De fapt Carrefour-ul are o postura cumva ingrata, vis-à-vis de ceilalti competitori. Carrefour-ul are mai multi actionari, niciunul cu o detinere majoritara, si in plus, este listat pe CAC 40, principalul indice bursier al Bursei de la Paris. Astfel e nevoit sa respecte niste reguli mai stricte, in comparatie cu grupul concurent Schwarz, care, in editia de anul acesta, a depasit Carrefour pentru prima data.

Ceea ce are de facut Alexandre Bompard este foarte complicat dar pe de alta parte, in materie de Carrefour, cu ani in urma, am mai asistat la o mica minune. Dupa mandatul lui Lars Olofsson, cel cu conceptul de Carrefour Planet (opt stores-in-store intr-un hypermarket), in momentul in care Georges Plassat a venit la carma gigantului francez, lucrurile pareau chiar mai negre decat acum. Deci nu ar trebui sa fim chiar foarte ingrijorati, dar cu siguranta merita urmarit cu atentie ceea ce va urma.

Cum va fi 2018?

Anul 2018 va fi un an deloc “cuminte”, probabil se va situa sub imperiul Proximitatii, Pretului si Promotiei, si va fi foarte interesant de vazut cum se va adapta marea distributie, cum se vor adapta mai ales formatele mari, acum din ce in ce mai suferinde, la noile provocari.

De asemenea va fi foarte interesant de vazut urmarea povestii cu Carrefour-ul, la fel de interesant va fi si sfarsitul epopeii media a laptelui praf, pentru bebelusi, de la Lactalis, lucruri despre care cu siguranta vom mai vorbi, in viitorul apropiat.

Pana atunci, au revoir, à la prochaine fois!