Articol de Alexandra Bombita / Creativ de zi, Consumator de noapte

Suficient de devreme cât să nu se depună amintiri peste, însă suficient de târziu cât să se digere experiența. Acum prefer să nu mă uit pe notițe. Filtrul cel mai bun pentru ceva este memoria.

Scopul și durata vizitei

În urma selecției făcute de The Alternative School for Creative Thinking am ajuns la competiția Cannes Young Lions, secțiunea Design.

Competiția

Primele zile au fost despre competiție: cum o sa fie, ce ne facem?!, ce-am făcut bine, ce-am făcut mai puțin bine. Rezultatul nu a fost cel sperat de noi, dar experiența a fost la fel de intensă precum realitatea de-acasă: un brief primit aproape de ora la care se închide agenția, cu deadline a doua zi seara, când lucrarea trebuie să fie gata-gata, nu gata-da’-las’-că-mai-finisăm-mâine-dimineață.

Brieful a fost interesant, un logo care să se adreseze copiilor și adolescenților și care să comunice o cauză: alimentația sănătoasă. Cred că ne-am descurcat bine, dar ceilalți și-au dorit mai mult victoria :-P.

Seminariile

Următoarele zile au fost despre seminarii. Încă de când mi-am pregătit orarul, am observat că nu erau prea mulți publicitari la care doream să mă duc. M-am lăsat pe mâna unor preocupări din viața reală, gătit și filme, și n-am dat greș. Am ajuns la Anthony Bourdain, Oliver Stone și Iñárritu. Am mai ajuns și la Copperfield și Ana Wintour, iar dintr-un accident fericit am ajuns la conferințe despre inteligența artificială și antropologie.

Am fost și la David Droga nu pentru că e un zeu, ci pentru că a venit cu clientul Under Armour si au vorbit despre cum au construit brandul. Voi fi foarte subiectivă, dar pentru mine, acest spot este cel mai bun din ultimul an:

Partea frumoasă e ca toți au avut niște vorbe de duh, inspiraționale. Toți au vorbit despre ceea ce îi inspiră, despre cum au ajuns să facă anumite proiecte și (poate prea) en passant, despre eșec. Însă încerc să mențin treaz spiritul critic și, fără să devin heităriță, trebuie să spun că seminariile m-au lasat cu sentimente amestecate. Pe de-o parte, e foarte ușor să spui „dacă nu îmi place, nu fac”, „never give up” sau „fără compromisuri” atunci când ești deja un om de succes, în timp ce audiența, mno, duce lupta zilnica a existenței profesionale. Pe de altă parte, se știe că ăia suficient de țicniți încât să creadă ca pot schimba lumea cu ideile lor fixe sunt exact cei care o schimbă. O fi ceva aici, încă mă gândesc.

Cert este că toată experiența Cannes trebuie consumată cu multă responsabilitate. Trezirea la realitate, cea pe care ți-o dă mailul de luni dimineață de-acasă poate fi cel puțin brutală.

Plaja, socializarea și petrecerile

Dacă la Golden Drum vremea ploioasă te ia și te bagă repede la conferințe și seminarii, vremea de la Cannes face tot posibilul să rămâi pe-afară. E adevărat, și festivalul organizează activități pe plajă, așa încât să te lași copleșit de vinovăție că în momentele alea chiar ai cel mai mișto birou.

Seara, oriunde găsești o petrecere și, implicit, oameni cu care să socializezi. Personal, nu prea m-am îndeletnicit cu asta pentru că obișnuiam să adorm ca un pensionar.

Așadar…

E frumos și bine la Cannes, mai ales dacă nu exagerezi cu nimic :).